Henry Warren Beatty, una din cele mai fascinante figuri a Hollywood-ului, s-a nascut in 30 martie 1937 (Richmond, Virginia). Mama lui, Kathlyn Corinne (nascuta MacLean) era profesoara de arta dramatica, iar tatal Ira Owens Beatty, era profesor de psihologie, administratorul scolii si agent imobiliar. Sora lui, Shirley McLaine (nascuta in 24 aprilie 1934), va deveni mai tarziu actrita celebra, castigatoare a mai multor premii. Bunicii erau de asemenea profesori. Familia s-a mutat din Richmond in Norfolk (Virginia) si apoi in Arlington (Virginia), unde Ira Beatty a devenit directorul unei scoli.
Warren a fost elev al liceului Washington-Lee din Arlington, unde s-a remarcat ca si jucator de fotbal. Incurajat de succesul surorii sale Shirley, care in acea perioada devenise cunoscuta la Hollywood, s-a hotarat sa lucreze in perioada vacantei de vara ca si masinist la Teatrul National din Washington. Dupa ce a absolvit liceul, a refuzat zece burse scolare, pentru a se inscrie la arta dramatica.
A studiat actoria si regia la Northwestern University. In aceasta perioada a jucat in Dolphin Show, trupa studenteasca care punea in scena diferite muzicaluri. A fost membrul fratiei Sigma Chi, una din cele mai vechi fratii, infiintata in 1855. Dupa primul an de studii, Beatty a renuntat inscriindu-se la sectia actorie din cadrul Conservatorului Stella Adler (New York). A jucat in aproape patruzeci de piese. In 1960 a castigat premiul Tony pentru rolul din A Loss of Roses. A fost singura aparitie pe Brodway.
In 11 februarie 1960, Henry W.Beatty s-a inrolat in Garda Nationala Aeriana. Serviciul militar s-a incheiat brusc, la 1 ianuarie 1961 Beatty a fost eliberat din functie, datorita unor probleme psihice. A fost eliminat si din rezerva Fortelor Aeriene Americane. Nu a primit nici o decoratie militara.
Si-a inceput cariera in cinematografie, aparand in cateva filme de televiziune precum Studio One (1957), Playhouse (1959) si The Many Loves of Dobie Gillis (1959). In 1961 joaca alaturi de Natalie Wood, in filmul regizat de Elia Kazan, Splendor in the Grass. Filmul a avut mare succes si Beatty a fost nominalizat la premiul Golden Globe, categoria cel mai bun actor. Va avea o relatie cu Natalie Wood, dupa divortul acesteia de Robert Wagner, in 1962.
John F.Kennedy a dorit ca Beatty sa joace rolul presedintelui in filmul PT 109 (1963), dupa ce l-a auzit pe regizorul Elia Kazan spunand ca daca cineva ar juca rolul lui JFK, acela ar trebui sa fie Beatty pentru ca au multe in comun. Kennedy insusi l-a recomandat pe Warren studioului Warner Bros. Jack Warner i-a cerut lui Beatty sa plece la Washington sa-l intalneasca pe presedinte, dar acesta a refuzat atat intalnirea cat si rolul.
Decizia s-a dovedit a fi in favoarea lui pentru ca filmul a fost un esec. Cateva luni mai tarziu, Beatty s-a intalnit cu Kennedy. Au ramas foarte buni prieteni pana la moartea presedintelui, in 1963.
Dupa cateva aparitii nesemnificative, a dat lovitura ca actor si producator, cu filmul Bonnie and Clyde(1967). A fost nominalizat la 10 Premii Oscar, printre care cel mai bun film si cel mai bun actor. Beatty este unul din putinii oameni care au fost nominalizati pentru cel mai bun film, actor, regie si scenariu la un singur film. Bonnie and Clyde a devenit un film cult a tinerei generatii.
Beatty a fost producatorul filmului pentru a putea supraveghea proiectul in care urma sa se implice. I-a angajat ca scenaristi pe Robert Benton (mai tarziu castigator al premiului Oscar) si David Newman, necunoscuti la vremea aceea si ca regizor pe Arthur Penn. Beatty a supravegheat fiecare parte a productiei, de la distributie, scenariu, pana la ultima faza a filmului.
Alaturi de Easy Ride (1969, in regia lui Dennis Hopper, cu Peter Fonda, Dennis Hopper si Jack Nicholson), Bonnie and Clide a insemnat inceputul epocii „Noul Hollywood”, cand studiourile de filmare au acordat regizorilor o libertate absoluta in a-si exprima viziunile.
In 1967, dupa lansarea filmului Born Free (1966) la Londra, Warren Beatty si prietena lui din acea perioada, Leslie Caron, au participat la receptia reginei Elizabeta a II-a. Beatty a remarcat-o pe actrita Julie Christie. Vor incepe o relatie care va dura pana in 1973. Julie a refuzat sa se casatoreasca cu el.
In 1968 l-a sprijinit in campania electorala pe senatorul Robert F Kennedy. Dar implicarea in campanie a fost de scurta durata, Robert Kennedy fiind impuscat in noaptea in care a castigat majoritatea voturilor din California.
A refuzat sa lucreze cu George Stevens la The Only Game in Town (1973), apoi a refuzat The Sting (1973) si The Great Gatsby (1974), pentru ca s-a alaturat campaniei senatorului George McGovern, implicandu-se ca si consilier.
Beatty a mai jucat in McCabe and Mrs.Miller (1971), The Parallax View (1974), Shampoo (1975) – fiind nominalizat la categoria Cel mai original scenariu – si Heaven Can Wait (1978). Ultimele doua filme i-au adus mari castiguri financiare (49 si respectiv 81 milioane de dolari).
In 1981 a scris scenariul, a regizat, a produs si a jucat in Reds, un film despre revolutia di Rusia vazuta prin ochii comunistului american John Reed. Filmul a castigat premiul Oscar pentru cel mai bun film si cel mai bun regizor.
Impreuna cu Dustin Hoffman joaca in filmul Ishtar (1987),cu un buget de 55 milioane de dolari, dar a fost un esec financiar rasunator. In 1990 a produs, regizat si a jucat rolul personajului Dick Tracy, in filmul cu acelasi nume. La acel moment, a fost un mare succes pentru cariera lui Beatty. Dar filmele urmatoare cu Dick Tracy, nu au mai avut acelasi succes.
In 1991 a jucat rolul gangsterului Bugsy Siegel, in filmul biografic Bugsy. Filmul a fost regizat de Barry Levinson si Warren Beatty a jucat alaturi de Annette Bening, Harvey Keitel si Ben Kingsley. A castigat premiul Academiei la sectiunea Cea mai buna scenografie si Cele mai bune costume, Golden Globe pentru cel mai bun film. A fost nominalizat la 7 premii Oscar si 6 premii Golden Globe.
In 1998 a scris, a produs si a regizat satira politica Bulworth, care i-a adus o nominalizare la sectiunea Cel mai bun scenariu.
Beatty a fost implicat in mai multe relatii, castigandu-si renumele de playboy, in special cu actritele alaturi de care juca – Natalie Wood, Julie Christie, Diane Keaton, Isabelle Adjani si Madonna. In 1989 a inregistrat un duet cu Madonna, Now I’m Following You.
Dupa filmarea filmului Bugsy, Warren Beatty s-a casatorit cu actrita Annette Bening, in 10 mai 1992. Au impreuna patru copii: Kathlyn Elizabeth Beatty ( 8 ianuarie 1992), Benjamin MacLean Beatty (23 august 1994), Isabel Ira Ashley Beatty (11 ianuarie 1997) si Ella Corinne Beatty (8 aprilie 2000).
Din 2006 Tribune Media Services si Warren Beatty au inceput o lupta in justitie asupra drepturilor personajului Dick Tracy, actorul sustinand ca detine inca drepturile pentru acest personaj. Beatty a primit drepturile in 1985 si a jucat in filmul cu acelasi nume. A castigat trei premii Oscar iar din distributie au facut parte Dustin Hoffman, Al Pacino si Madonna. In martie 2009 reprezentantii companiei au sustinut ca Beatty nu a mai folosit drepturile asupra personajului in mod productiv de mai bine de 10 ani, ceea ce face ca ele sa revina automat companiei.
Timp de 35 de ani Warren Beatty s-a implicat in politica, in campanii electorale, sustinandu-l pe senatorul Robert F. Kennedy si senatorul George McGover.
In anul 2000 Warren Beaty a fost recompensat cu premiul Irving G.Thalberg pentru intreaga cariera si in 2004 a primit acelasi premiu din partea centrului Kennedy. In ianuarie 2007 a primit premiul Cecil B. DeMille pentru intreaga sa cariera, in cadrul ceremoniei de decernare a Globului de Aur. In iunie 2008 Warren Beatty a fost onorat de Institutul American de Film (AFI), in cadrul unei ceremonii la care au fost prezente mai multe personalitati precum Jack Nicholson, Dustin Hoffman, Diane Keaton, fostul senator George McGovern si fostul presedinte Bill Clinton.
Warren Beatty ramane o figura emblematica a Hollywoodului, la fel de celebru pentru aventurile amoroase, ca si pentru filmele sale. A fost nominalizat la 35 de premii si a castigat 31, printre care un premiu Oscar si doua premii Golden Globe. Cel putin cincisprezece din filmele in care a jucat sunt considerate clasice sau capodopere ale cinematografiei.
Sursa: www.cinemarx.ro
Ramona Lengyel
