Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, sarbatoriti la 8 noiembrie de catre credinciosii ortodocsi, fac trecerea de la venerarea sfintilor si a moastelor la cultul ingerilor.
Sarbatoarea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil dateaza din secolul al V-lea. La inceput, a fost o simpla aniversare a sfintirii unei biserici a Sfantului Mihail, aceasta fiind ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol. Cu timpul, acest praznic a ajuns sa se adreseze si Sfantului Gavriil, ca apoi sa devina sarbatoarea inchinata tuturor Sfintilor Ingeri.
Biserica Ortodoxa ii cinsteste pe sfintii ei inca de la infiintare si ii va pretui pana la sfarsitul veacurilor. In Calendarul ortodox este fixata o zi de sarbatoare pentru fiecare dintre acestia. Viata, activitatea si minunile fiecarui sfant au fost consemnate din primele veacuri crestine si se pastreaza pana in zilele noastre, sub forma sinaxarelor, proloagelor, mineielor, acatistelor, din care se citeste zilnic la slujbele religioase.
Crestinism versus paganism
Pentru cercetatorii apuseni, rationali si ghidati de modul de gandire specific Apusului, condus de ratiune si, de ce sa nu spunem, gandirea iluminista, cultul martirilor este numai o receptare si o dezvoltare oarecum anacronica a cultului eroilor antici. Cei mai multi dintre acestia considera ca in cultul crestin al martirilor a supravietuit cultul antic al eroilor, argumentand aceasta prin similitudinea actelor cultice care insotesc aceste credinte. Spre exemplu, cercetatorul Fustel de Coulanges subliniaza ca sarbatorile inchinate martirilor sunt identice cu zilele inchinate eroilor antici: Parentalia-Feralia (13-21 februarie), Lemuria (9, 11, 13 mai), Rosalia (23 mai).
Traditia greaca acorda titlul de erou oamenilor ilustri, fie pentru ca erau considerati de origine divina, fie pentru mari fapte de vitejie, fie pentru servicii insemnate aduse omenirii; exista convingerea ca eroii, indata dupa moarte, erau admisi in familia zeilor, devenind astfel partasi la natura si puterea divina. Spre exemplu, despre Heracle, mitologia antica considera ca imediat dupa moartea sa pe rug a fost ridicat de tatal sau la cer si dus in Olimp.
Crestinismul a desfiintat intr-un anumit sens granita intre sacru si profan, dand posibilitatea tuturor sa devina sfinti. De o parte, disparitia acestei granite nu inseamna profanizarea universala, ci deschiderea tuturor posibilitatilor pentru sfintire, iar de cealalta parte, a nega putinta accesului tuturor la sfintenie inseamna a nega dumnezeirea activa in umanitatea asumata a Fiului lui Dumnezeu.
Inca din antichitate, aproape toate popoarele crestine au dat nastere la sfinti din sanul lor. Romanii si grecii au dat cel mai mare numar de sfinti din calendarul ortodox, dar nu lipsesc nici sirienii, egiptenii, persii, armenii, gruzinii, celto-galii, rusii. Din anul 1955 in lista sanctorum au fost trecuti si sfintii de neam romanesc.
Cultul ingerilor
Cultul ingerilor are un fundament biblic, fie ca e vorba de Vechiul Testament, fie ca ne referim la Noul Testament. Cu toate acestea, in crestinismul primar constatam o oarecare rezerva fata de cinstirea ingerilor, datorita denaturarii sau practicarii abuzive si eronate a acestui cult. De fapt, este vorba despre doua influente: una venita din partea paganilor care asimilau pe ingeri cu numeroasele zeitati adorate de acestia, cealalta din partea gnosticilor, care confundau ingerii cu eonii. Totusi, nu trebuie confundata venerarea pe care crestinii o acorda ingerilor cu cinstirea pe care o dau divinitatii.
Cultul Sfintilor Ingeri a luat amploare inca din crestinismul timpuriu, mai ales in Egipt, Italia si Siria, unde intalnim cele mai numeroase paraclise si biserici inchinate sfintilor ingeri. Biserica Ortodoxa acorda o atentie deosebita venerarii ingerilor. In acest sens, in Sinaxarul ortodox au fost rezervate cinci zile liturgice inchinate pomenirii si cinstirii Sfintilor Ingeri: Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil, la 8 noiembrie, Minunea Sfantului Arhanghel Mihail de la Choes, la 6 septembrie, Soborul marelui voievod Gavriil, la 26 martie, cel de-al doilea Sobor al Arhanghelului Gavriil, la 13 iulie si Aratarea Arhanghelui Gavriil la coliba unui calugar din Sfantul Munte, la 11 iunie.
Cultul ingerilor este la mare cinste si in Biserica Romano-Catolica. Astfel, in calendarul catolic intalnim cinci sarbatori, de diferite grade, inchinate Sfintilor Ingeri, o importanta deosebita acordandu-se sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil.
Soborul ingerilor
In traditia Bisericii sunt cunoscuti un numar de sapte Arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil si Varahiil. Mihail, care se talcuieste „puterea lui Dumnezeu” si este voievodul ostilor ceresti, primul din ceata Sfintilor Arhangheli, poarta sabie de foc si are rolul de a pazi legea lui Dumnezeu si de a birui puterea vrajmasilor. Gavriil, care inseamna „barbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri. El nu poarta sabie de foc, ci crin, fiind aducatorul vestilor bune. Rafail, al treilea arhanghel, este tamaduitor al neputintelor omenesti. Uriil este luminator al celor intunecati. Salatiil este ingerul care se roaga fierbinte pentru neamul omenesc. Gudiil este ingerul care aduce vesnic slava lui Dumnezeu si celor ce se nevoiesc la fapte bune. Varahiil, ultimul arhanghel, este aducator de binecuvantare dumnezeiasca pe pamant.
Sacrul si profanul
Conform traditiei, in ajunul sarbatorii se oficiaza slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenti ierarhul locului si alti invitati, precum si o multime de credinciosi. In unele locuri, privegherea dureaza toata noaptea, fiind insotita de litie, acatistul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea si alte citiri si cantari.
In aceasta zi, dupa slujba religioasa, se citesc rugaciuni de dezlegare pentru cei prezenti, dupa care preotul se dezbraca de vesmintele preotesti si le pune peste credinciosi, gestul avand leac pentru multe boli, in special cele mintale. In timpul Sfintei Liturghii, la iesirea preotului cu sfintele daruri, multi credinciosi pun in calea preotului haine pentru a trece peste ele si a obtine vindecare si sfintenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor daruiesc credinciosilor cozonac si un pahar cu vin sau organizeaza o agapa frateasca in curtea bisericii sau in interiorul acesteia.
Se spune ca Arhanghelii sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai. Arhanghelul Mihail a insotit poporul ales in pamantul fagaduintei, dar si cele zece pedepse, a fost pazitorul ostilor lui Isus Navi, a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a pazit pe Daniil in groapa cu lei si tot el a dat biruinta lui Ghedeon in lupta. Arhanghelul Gavriil a vestit nasterea Maicii Domnului, a fost primul care a rostit numele lui Iisus, i-a dat nume lui Ioan Botezatorul si a descoperit magilor taina intruparii Mantuitorului.
In folclorul religios romanesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune ca el poarta cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este harazit sa mai traiasca, fiind si un stapanitor al vazduhului, alaturi de proorocul Ilie.
In viziunea populara, Arhanghelii asista si la judecata de apoi, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele. De aceea, multe familii crestine ii aleg ca patroni si ocrotitori spirituali ai casei si ai gospodariei. In zonele muntoase, stapanii oilor ii desemneaza pe arhangheli ca “patroni ai oilor”, avand grija ca acestea sa fie sanatoase si cu spor la marirea turmelor.
Conform traditiei, in sambata dinaintea sarbatorii Sfintilor Arhangheli se duc bucate si coliva la biserica si se dau pomeni de sufletul mortilor. De “mosii de toamna”, multi crestini impart vecinilor si saracilor farfurii sau strachini cu mancaruri si cani pline cu vin. Tot acum, se aprind lumanari pentru cei morti, dar si pentru cei vii.
Asadar, Biserica Ortodoxa, prin misiunea ei in societatea romaneasca, a produs o schimbare radicala in folclorul romanesc, impletind in mod armonios cele doua componente importante, profanul si sacrul.
Sursa: http://www.crestinortodox.ro
Ramona Lengyel
