Legenda spune ca in timpurile cand picioarele Domnului si ale iubitului sau apostol Petre mai calcau prin tarana acestei lumi, ca drumeti nestiuti, se lasase o arsita cum nu se mai vazuse. Si se intampla ca cei doi pribegi sa ajunga intr-o pustietate unde nu se gasea picatura de apa, si abia daca vedeai chip de om la o zi intreaga de mers prin colburi fierbinti. Cand soarele ajunse in crucea zilei, Petre se aseza pe o piatra, ostenit si fara putinta de a merge mai departe. Si spuse: „Doamne, fa sa rasara un izvor sau o fantana, ca ne-om stinge de sete si de osteneala!”. Domnul zambi, cu buzele uscate de arsita, si cuvanta bland: „Lasa, Petreo, ca Tatal ne-o pregatit ceva mai bun decat fantana sau izvor”. Si nu bine termina de spus aceste cuvinte, ca de la un cot al potecii rasari un drumet, la fel de ostenit ca si ei, dar care se opri si ii intreba daca le poate fi de folos cu ceva. Numaidecat, Petre ii ceru apa, iar drumetul le dadu cu draga inima tot ce mai avea in plosca. Apa era infierbantata de soare si abia potoli setea drumetilor sfinti. Domnul spuse: „Vezi Petre, izvorul sau fantana ne-ar fi potolit doar setea trupeasca, dar milostenia acestui om, care ne-a dat ultima lui picatura de apa, ne-a intremat si sufletul”. Si atunci, dupa aceste vorbe, in fata omului celui milostiv rasari un suvoi de apa curata si buna, iar in jurul suvoiului, o iarba cu frunze grase, care raspandea o mireasma racoroasa si intrematoare: menta. De atunci, frunzele ei mestecate la drum lung potolesc setea calatorilor, ii racoresc in amiezile cu vipie si le alunga osteneala. Ba taranii romani isi puneau menta si in opinci, pentru ca pasul sa le fie usor si calea mai scurta. Iarba sfanta, in credintele populare, menta este un dar venind din milostenia Domnului nostru Iisus Hristos si a drumetului singuratic si cu inima buna. Pana nu demult, nu era gospodarie taraneasca in care sa nu creasca macar un soi de „menta buna” ori „izma buna”, cum se mai numea aceasta iarba de leac folosita pentru toate bolile stomacului, febra, bolile de plamani si pentru feluritele suferinte femeiesti. Cu menta erau oblojite si ranile, intepaturile de insecte ori mancarimile de piele. Menta era pusa la capataiul bolnavilor grav, „ca sa le ia din durerea trupeasca si sufleteasca”, in sanul fetelor de maritat, „ca sa fie cuminti si sa nu le ia patimile inaintea judecatii” ori la icoane, „ca sa apere gradina si ogoarele de seceta si vipie”. Planta magica, planta de leac, in unele zone si planta alimentara, izma buna se impleteste cu traditiile tuturor popoarelor. Poate si de aceea cercetatorii zilelor noastre i-au acordat atata atentie si au gasit in frunzele sale aromate calitati vindecatoare neobisnuite, despre care vom vorbi in continuare, nu inainte insa de a afla ce fel de menta se foloseste si cum se prepara ea:
De regula, speciile de menta care se folosesc in vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor salbatice nu au calitatile medicinale ale asa-numitei „mente bune”. Prin „menta buna” se intelege, de fapt, o serie de trei specii de menta (care la randul lor au sute de varietati). Acestea sunt menta de apa (Mentha aquatica), menta dulce (Mentha viridis sau spicata) si hibridul primelor doua: menta piparata (Mentha piperita), care este cea mai folosita specie in prezent si despre care vom vorbi in continuare. In ciuda numelui sau, menta piparata nu are nimic din iuteala condimentului la care se face referire, din contra, este racoritoare, dar in schimb are in mireasma sa o nuanta care aduce aminte de cea a piperului. Aceasta specie de menta nu creste spontan la noi in tara, ci doar in gradini, unde se inmulteste foarte rapid, prin replantarea tulpinilor sale subterane (numite stoloni). Culesul mentei se face intotdeauna pe timp frumos, cu soare mult si caldura, cand aceasta planta secreta un maximum de uleiuri volatile. Se taie partile aeriene, adica tulpina cu tot cu frunze, cu putin inainte ca planta sa infloreasca. Dupa recoltare, iarba de menta se usuca in locuri umbroase, lipsite de umiditate si foarte bine aerisite, in strat subtire. Dintr-un kilogram de menta cruda rezulta aproximativ 200 de grame de menta uscata, care se pastreaza in pungi de hartie, in camari lipsite de umiditate si racoroase.
Cum se prepara si cum se administreaza menta
Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. Se administreaza pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi.
Infuzia fierbinte
Se foloseste (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate) pentru a debloca rapid caile respiratorii, element foarte important in tratarea bronsitelor infectioase, precum si a manifestarilor alergice la nivelul cailor respiratorii. Se prepara simplu, prin oparirea a doua lingurite de frunze maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul decongestiv, calmant si antispastic sa fie maxim.
Infuzia combinata
Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de iarba de menta maruntita se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa rece, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; lichidul se strecoara, iar maceratul ramas se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa 20 minute la infuzat, dupa care se filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa cu un sfert de ora. Doza – 3 cani pe zi.
Tinctura
Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de menta, completandu-se restul cu alcool de 40 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile. Se filtreaza lichidul prin tifon, si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare.
Uleiul volatil
Se mai numeste si ulei eteric sau ulei esential si se obtine doar prin procedee industriale Se gaseste preparat in magazinele si in farmaciile naturiste. Se va folosi doar uleiul de menta pe care este specificat ca poate fi folosit pentru uz intern. Se administreaza, de regula, cate 3 picaturi, dizolvate intr-o lingurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de 2 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de doua ori pe zi.
Baile terapeutice
Doua maini de flori de menta se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta, vreme de 12 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, vreme de 10 minute, si apoi se filtreaza. Se toarna ambele preparate in cada de baie, peste apa fierbinte. De regula, baile cu flori de menta se fac vara sau atunci cand ne confruntam cu afectiuni respiratorii, deoarece au efect racoritor si relaxant, desfunda caile respiratorii si favorizeaza respiratia.
Boli prevenite cu ajutorul mentei
* Cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul pielii – studii recente de medicina experimentala arata ca animalele carora le-a fost administrata sistematic menta, in cure de 3 luni, dezvolta mult mai rar tumori cu localizarile anterior mentionate. Asa-numitul perilil alcool, continut in frunzele de menta, este o substanta cu efecte antioxidante si antitumorale, impiedicand formarea si proliferarea tumorilor. Asadar, se recomanda consumul regulat de menta, sub forma de ceai ori chiar ca aliment, pentru prevenirea acestor forme de cancer. Cel mai bun moment pentru cura cu menta este vara, cand planta este proaspata si contine maximum de principii activ
* Sindromul colonului iritabil – observatii statistice facute in tarile din Orientul Mijlociu, unde menta este consumata frecvent sub forma de ceai sau de salata, arata ca persoanele care o consuma macar de 3 ori pe saptamana sunt mult mai putin predispuse la aceasta afectiune.
* Gastrita hiperacida, ulcerul gastric – mentolul, principiul activ care da mirosul atat de caracteristic mentei, are efecte antiinflamatoare si calmante asupra mucoasei gastrice. Consumul de ceai de menta si de menta ca aliment este un foarte bun tratament de preventie al acestor boli gastrice, mai ales in perioadele de trecere de la anotimpul rece la cel cald si viceversa.
* Infectiile tractului digestiv si infectiile urinare – studii facute inca din anii ’80 arata ca menta administrata intern previne infectiile cu ciuperci parazite si bacterii, blocand multiplicarea acestor microorganisme. „De vina” pentru acest efect sunt substantele volatile din menta, care au efecte antibiotice si fungicide.
* Epuizare, oboseala cronica – inhalarea uleiului esential de menta, consumul de infuzie combinata de menta si baile cu aceasta planta sunt un excelent mijloc de relaxare si regenerare, in special psihica si mentala. Marele avantaj al acestei plante relaxante este ca nu induce o stare de somnolenta, ci din contra, pastreaza mintea lucida si capacitatile intelectuale nealterate. Ca atare, folosirea ei interna si externa este un foarte bun mijloc de regenerare rapida dupa eforturile fizice si psihice, precum si dupa efortul fizic facut in soare ori la temperaturi ridicate.
Tratamente interne cu menta
* Sindromul colonului iritabil, colon spastic – doua studii realizate in China, in 1997, si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi de ulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante.
* Indigestie, dispepsie – se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe zi, inainte si – daca simtiti nevoia – dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in 1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai ample.
* Gastrita – se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3 saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres, ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare.
* Infectie cu Helicobacter pylori – se face o cura de 3 saptamani, timp in care se administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.).
* Sughit, spasme gastro-intestinale – pentru a opri accesele de sughit se bea repede, dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si anti-vomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar.
* Voma, stari de greata – tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6 reprize). Efecte terapeutice surprinzator de bune s-au obtinut si cu… mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii cu interventii chirurgicale recente pe colon.
* Cistita, nefrita, pielonefrita – se face un tratament cu o combinatie clasica in fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore, in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus, in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi.
* Adjuvant in febra – una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect de scadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales in accesele de febra asociate infectiilor acute.
* Astm bronsic – se inhaleaza uleiul de menta pus pe o batista, atunci cand simtim ca este iminent un atac de astm. Se face si un tratament intern, in care se iau, de 3 ori pe zi, cate 2 picaturi de ulei esential de menta, impreuna cu jumatate de cana din infuzia combinata, obtinuta din aceasta planta. Acelasi tratament este recomandat si in rinita infectioasa si alergica.
* Sinuzita, adjuvant in raceala si gripa – se administreaza combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi, de patru ori pe zi. Este un tratament simplu, cu o durata de maximum 14 zile, care elimina in mare parte simptomele neplacute ale virozelor respiratorii, decongestioneaza sinusurile, previne si combate foarte eficient infectiile bacteriene.
* Migrena, cefalee – se administreaza 1-1,5 litri de infuzie de menta pe zi. Calmeaza durerile, reduce intensitatea starilor de greata care insotesc migrena. Studiile arata ca menta nu „prinde” la toate categoriile de pacienti cu migrena, dar la cei care au afinitati cu aceasta planta, dispar durerile de cap, ca luate cu mana.
* Recuperare dupa accident vascular – se administreaza o combinatie in proportii egale de uleiuri volatile de menta piperata, de lavanda (Lavandula officinalis) si rozmarin (Rosmarinus officinalis). Din acest amestec se iau cate 3-4 picaturi, de 3 ori pe zi, in cure de doua luni. Un studiu publicat in anul 2007 arata ca pacientii tratati cu aceasta combinatie de uleiuri volatile si cu acupresura au prezentat o recuperare a functiilor motorii si cognitive mult mai rapida decat pacientii tratati prin metodele conventionale.
* Micoze – se face un tratament cu o durata de 2-4 saptamani cu combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi de amestec, de 4 ori pe zi. Este un tratament cu puternice efecte antifungice.
* Adjuvant in cancerul de pancreas, mamar si hepatic – mai multe studii facute la Universitatea de Medicina din Indianapolis au aratat ca administrarea de menta piparata induce celulelor canceroase dezvoltate pe respectivele organe un asa-numit program de autodistrugere (apoptoza). Administrarea de infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in care se pun si 3-5 picaturi de ulei volatil, este de natura sa ajute in lupta cu boala canceroasa. In afara de efectul antitumoral direct, menta mai are darul de a elimina, in buna masura, inapetenta si accesele de voma, de a proteja organismul la cumplitele efecte secundare ale chimioterapiei.
Tratamente externe
* Mancarimi ale pielii, arsuri usoare – se pun comprese reci cu infuzie combinata de menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila in eczemele alergice, urticarie etc.
* Respiratie urat mirositoare – se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in „Phytoterapeutical Resources”, din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare.
* Ragade mamelonare (crapaturi ale sanilor) – se pun pe sani comprese cu infuzie combinata de menta sau, daca gasiti in comert, faceti aplicatii pe zona afectata cu gel de menta. Un studiu publicat in „Medical Science Monitor” din septembrie 2007 a aratat ca pacientele care folosesc acest gel au obtinut rezultate mult mai bune in vindecare decat cu unguentele cu lanolina sau cu unguentele placebo.
* Dureri de cap – se dilueaza 3 picaturi de ulei eteric de menta cu o lingura de alcool, iar cu preparatul rezultat se pun comprese pe tample si pe frunte, care se acopera cu un nailon, pentru a nu se evapora substantele volatile. Inca nu se stie exact mecanismul de actiune, dar este cert efectul de diminuare al intensitatii durerilor, cu ajutorul acestei proceduri simple.
* Adjuvant in tuberculoza – un studiu rusesc a aratat ca pacientii care fac inhalatii si aromatizari in incaperile in care dorm cu ulei volatil de menta se vindeca mai repede si fara sechele de aceasta afectiune decat pacientii care iau doar medicatia clasica.
* Paduchi – se fac frectii la radacina parului cu ulei volatil de menta, diluat cu alcool (in proportia 1:25), dupa care se pune pe cap un fes, care se tine vreme de minimum 4 ore. Procedura se face vreme de 2 saptamani si are efecte insecticide foarte bune.
PRECAUTII SI CONTRAINDICATII LA TRATAMENTUL CU MENTA
Administrarea unor doze de ulei volatil de menta mai mari decat cele precizate este ferm contraindicata. Desi poate parea un produs inofensiv la prima vedere, o cantitate de 17 ml de ulei volatil de menta administrata dintr-o data poate produce decesul, prin paralizia centrilor nervosi care coordoneaza respiratia. La unele persoane, menta si, mai ales, uleiul de menta, pot da reactii alergice, motiv pentru care la inceput vor fi folosite in doze foarte mici si vor fi supravegheate, vreme de 24 de ore, toate simptomele. Daca apar mancarimi ale pielii, inflamatii ale gingiilor sau ale mucoasei bucale, tratamentul va fi oprit.
De asemenea, sunt mentionate in literatura de specialitate si cazuri foarte rare de intoleranta, innascuta sau dobandita prin supra-utilizare, la menta si la uleiul sau volatil. Ele se manifesta sub forma de dureri de stomac, crampe abdominale, tulburari de ritm cardiac, dureri de cap si ameteli.
FRUMUSETE
* Acnee – se pun pe zonele afectate comprese cu infuzie combinata de menta. Are efecte antiinflamatoare si antiiritative, elimina anumite bacterii de la nivelul pielii.
* Ten iritat – se oparesc 2 lingurite de flori de menta si 1 lingurita de flori de musetel, cu un pahar cu lapte fierbinte. Se lasa vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se aplica sub forma de compresa pe locurile afectate.
* Albirea dintilor – se freaca dintii si gingiile cu frunze proaspete de menta. Este un tratament stravechi, cu care se obtin rezultate notabile si care a dat ideea folosirii mentolului, un principiu activ din uleiul volatil de menta, in pastele de dinti.
PROPRIETATILE MAGICE ALE MENTEI
* Galii puneau in loc de perna sub cap un snop de menta proaspata invelita in panza. Foloseau acest procedeu pentru a avea peste noapte vise limpezi si inspiratoare.
* Femeile slave purtau in ziua nuntii frunze de menta puse in par, pentru a avea o casnicie lunga, durabila, bazata pe fidelitate.
* In Orientul Mijlociu, se consumau frunze fragede de menta amestecate cu miere, in mari cantitati, spunandu-se despre aceasta iarba ca imbunatateste performantele sexuale.
* Druizii, preotii celtilor, tineau o frunza de menta proaspat culeasa presata de cerul gurii, pentru a intra in comuniune cu lumile „de dincolo” si pentru a vedea viitorul.
* In Scotia, dar si in unele sate din Maramures si Bucovina, se maturau vara camerele de sapte ori cu maturi facute din tulpini de menta proaspata, pentru a alunga boala.
MENTA CA ALIMENT
* Uscata, menta este un condiment foarte apreciat, pusa in salatele de fructe (apreciata mai ales vara, datorita aromei sale racoritoare), in supe (mai ales cele de chimen), in diferite dulciuri (creme, dulceturi, prajituri, ciocolata).
* Amestecand menta taiata foarte fin cu iaurt si lasand 2 ore acest amestec sa se intrepatrunda, se obtine un sos foarte bun, care se consuma cu mancarurile picante.
* Frunze de patrunjel si de menta se taie foarte fin, se amesteca bine cu zeama de lamaie si cu felii mici de rosii, obtinandu-se „tabbouli”, o salata arabeasca aromata, foarte apreciata de cunoscatori.
* O tulpina de menta proaspata se spala, se toaca nu foarte marunt si se pune intr-o sticla de apa minerala, unde se lasa de seara pana dimineata. Se bea continutul acestei sticle pe parcursul zilei, pentru hidratare. Mai ales vara, aceasta licoare simpla are un minunat efect racoritor si inviorator.
Sursa: http://www.formula-as.ro
Ramona Lengyel
