Ficatul cantareste aproximativ 1,5 kg si este cel mai mare organ din corp. El este localizat in partea dreapta superioara a abdomenului, sub coaste. Cand bolile cronice determina leziuni si cicatrici permanente ale ficatului, aceasta stare este numita ciroza.
Tesutul cicatricial care apare in ciroza modifica structura ficatului, blocand fluxul sangvin prin ficat. Pierderea de tesut hepatic normal incetineste prelucrarea nutrientilor, a hormonilor, medicamentelelor si toxinelor de catre ficat. De asemenea este perturbata productia de proteine si alte substante care se sintetizeaza sau sunt metabolizate la acest nivel
Care sunt consecintele cirozei?
Ciroza este a saptea cauza de deces. Aproximativ 25000 de persoane decedeaza datorita cirozei in fiecare an. De asemenea este o mare…., costuri de spitalizare si o scadere a capacitatii de munca la pacientii cu ciroza.
Care sunt principalele cauze ale cirozei?
Ciroza este determinata de mai multi factori. In SUA, consumul cronic de alcool este cea mai comuna cauza. Ciroza de asemenea poate fi determinata de hepatita cronica virala (tipurile B si C). Leziunea hepatica care apare in ciroza de asemenea poate fi determinata de o serie de boli cu transmitere ereditara (mostenite) cum ar fi fibroza chistica, deficitul de alfa 1 antitripsina, hemocromatoza, boala Wilson, galactosemia si boli prin depunere de glicogen. Doua boli mostenite caracterizate prin depunere de metale in tesuturile hepatice in special determina leziune hepatica si ciroza. Cei cu boala Wilson prezinta depuneri mari de cupru in ficat, creier, rinichi si cornee. O alta boala, cunoscuta ca hemocromatoza, este caracterizata prin absorbtie excesiva si depunere de fier in ficat si alte organe, cum ar fi pancreas, piele, mucoasa intestinala, inima si glande endocrine.
Daca ductul biliar este blocat, acest lucru de asemenea determina ciroza. Ductele biliare transporta bila, formata in ficat, in intestin unde ajuta la digestia grasimilor. La copii, cea mai comuna cauza de ciroza data de blocarea ductelor biliare este o boala numita atrezia biliara. In acest caz, ductele biliare sunt absente sau lezate, determinanad intoarcerea bilei in ficat. Acesti copii sunt icterici (pielea lor are culoare galbena) dupa primele luni de viata. Uneori acestia pot fi vindecati prin interventii chirurgicale care constau in formarea unui nou duct care sa permita drenarea bilei din ficat. In cazul adultilor, ductele biliare pot deveni inflamate, blocate si lezate datorita unei alte boli hepatice, ciroza biliara primitiva. Alt tip de ciroza biliara poate apare dupa interventiile chirurgicale pe vezicula biliara care pot leza sau sectiona elementele anatomice.
Alte cauze de ciroza, mai rare, este reactia adversa la unele medicamente, expunerea prelungita la factori poluanti si episoade repretate de insuficienta cardiaca insotita de congestie hepatica.
Care sunt simptomele cirozei?
Pacientii cu ciroza adesea prezinta la debutul bolii un numar redus de simptome. Doua cazuri majore care, eventual, pot determina simptome sunt diminuarea functiei hepatice si modificarea structurii normale a ficatului datorita formarii de tesuturi cicatriciale. Pacientul poate prezenta fatigabilitate, slabiciune, astenie. Pierderea apetitului un simptom obisnuit, adesea insotit de greata si scadere in greutate.
Odata cu scaderea functiei hepatice, scade si productia de proteine a organismului. De exemplu, scaderea productiei de albumina determina acumularea de lichid la nivelul picioarelor (edem) sau in abdomen (ascita). O scadere a proteinelor sangvine necesare coagularii determina aparitia de echimoze (vanatai) sau sangerari la traumatisme minore.
In stadiile tardive ale cirozei, poate apare icterul (colorarea in galben a pielii) datorita cresterii concentratiei de pigment biliar care trece din ficat in intestin. O parte a pacientilor cu ciroza hepatica prezinta prurit (mancarime) intens dat de produsii biliari care se depoziteaza in piele. Adesea persoanele cu ciroza biliara prezinta litiaza biliara datorita faptului ca in vezicula biliara nu ajunge suficienta bila.
Ficatul persoanelor cu ciroza biliara de asemenea prezinta o deficienta in inlaturarea compusilor toxici din organism, a caror concentratie poate creste in sange. Aceste toxine pot determina o afectare a functiei cognitive si tulburari de personalitate sau chiar coma (encefalopatie). Semnele precoce ale cresterii concentratiei toxinelor la nivelul creierului includ lipsa de ingrijire corporala, lipsa de reactie, amnezie, tulburari de concentratie sau schimbari ale ritmului somn-veghe.
Medicamentele in mod normal sunt metabolizate la nivelul ficatului, in cazul cirozei acest proces fiind de asemenea incetinit. Ficatul nu indeparteaza medicamentele din sange suficient de repede, astfel ca medicamentle actioneaza mai mult timp decat in mod normal, crescand concentratia acestora in corp. Persoanele cu ciroza prezinta adesea o sensibilitate crescuta la medicamente si la efectele secundare ale acestora.
O problema serioasa pentru persoanele cu ciroza o reprezinta presiunea din vasele de sange care trec prin ficat. In mod normal, sangele din intestine si splina este drenat spre ficat prin vena porta. In ciroza insa, cursul normal al sangelui este incetinit, crescand presiunea in vena porta (hipertensiune portala). Aceasta blocare a fluxului normal determina cresterea dimensiunilor splinei. Astfel sangele de la nivelul intestinelor este drenat de vase de sange noi, ocolind astfel ficatul. Unele dintre aceste noi vase de sange devin foarte largi si se numesc varice. Aceste vase pot apare in stomac si esofag (tubul care uneste gura cu stomacul). Prezinta pereti subtiri si sunt supuse unei presiuni sangvine mari. Datorita acestor aspecte vasele sangvine au un mare risc de ruptura, determinand sangerari grave la nivelul partii superioare a stomacului si esofagului.
Daca astfel de probleme apar, viata pacientului este pusa in pericol, necesitand interventia medicului care trebuie sa actioneze pentru a opri sangerarea.
Cum este diagnosticata ciroza?
Adesea medicul poate diagnostica ciroza prin simptomele pe care le prezinta pacientul si teste de laborator. In timpul examenului fizic, de exemplu, medicul poate observa modificarile referitoare la consistenta si dimensiunile ficatul. Daca medicul ridica suspiciunea de ciroza trebuie efectuate teste de sange. Scopul acestor teste de sange este acela de a identifica eventuala prezenta a unei boli hepatice (adica de a determina cauza cirozei). In unele cazuri, sunt facute teste care permit vizualizarea directa a ficatului, cum ar fi tomografia axiala computerizata (CAT), ultrasonografia si scanarea radioizotopica a ficatului/splinei.
Medicul poate decide confirmarea cirozei prin punctie (biopsie) hepatica, o procedura prin care este recoltat un fragment din tesutul hepatic. In unele cazuri, ciroza este diagnosticata in timpul interventiei chirurgicale, in acest caz medicul avand posibilitatea de a examina ficatul in intregime. De asemenea ficatul poate fi examinat cu ajutorul laparoscopului, un dispozitiv de vizualizare care este introdus printr-o mica incizie in abdomen.
Care este tratamentul cirozei?
Tratamentul are ca si scop oprirea sau intarzierea progresiei cirozei, reducand distructia celulelor hepatice si scaderea riscului aparitiei complicatiilor. In cazul cirozei alcoolice, de exemplu, pacientul trebuie sa opreasca consumul de alcool pentru a opri progresia bolii. Daca pacientul are hepatita, medicul trebuie sa administreze steroizi sau medicamente antivirale pentru a reduce distructia celulelor hepatice.
Trebuie administrate medicamente pentru controlul simptomatologiei, cum ar fi icterul. Edemul si ascita (retentia de fluide) este tratata prin reducerea aportului de sare din dieta si prin administrarea de medicamente din clasa diureticelor. Dieta si terapia medicamentoasa pot ajuta la imbunatarirea functiei psihice care este alterata de ciroza. De exemplu, scaderea aportului de proteine din dieta scade productia de compusi toxici la nivelul tractului digestiv. Laxativele, cum este lactuloza, pot fi de ajutor prin absorbtia toxinelor si indepartarea mai rapida a acestora din intestin.
Cele doua mari probleme care apar in cazul cirozei sunt insuficiennta hepatica ( cand celulele hepatice nu mai functioneaza) si sangerarile cauzate de hipertensiunea portala. Medicul poate administra medicamente care sa reduca hipertensiunea portala, cum sunt beta blocantii. Daca pacientul sangereaza de la nivelul varicelor esofagiene sau gastrice, medicul poate injecta in aceste vene agenti sclerozanti, printr-un tub flexibil (endoscop) care este introdus prin gura in esofag pana la nivelul leziunilor varicoase. In cazuri severe, pacientul poate necesita transplant hepatic sau alta interventie chirurgicala (cum este suntul portocav) care este folosit pentru a reduce presiunea in vena porta si varice.
Pacientii cu ciroza pot duce o viata normala multi ani. Chiar daca apar complicatii, acestea in mod normal pot fi tratate. Multi pacienti cu ciroza pot avea un transplant hepatic reusit.
Sursa: http://www.diasan.ro/ciroza-hepatica/
Ramona Lengyel
