Creierul este „aparatul” cel mai complex al corpului omenesc, mai performant decat cel mai tare computer din lume. Dar asta stim cu totii. Partea stanga a creierului e asociata cu gandirea abstracta, analitica si obiectiva, care e atenta la detalii si e foarte uzitata de oamenii de stiinta. Partea sa dreapta e responsabila de intuitie, de gandirea imaginativa si metaforica si le e de folos mai ales artistilor si inventatorilor. In continuare vom afla unele dintre misterele creierului uman.
De ce trebuie sa gandim pozitiv?
Oricand am avea un gand, formam o noua conexiune in creierul nostru si nu suntem constienti de asta. Cercetatorii afirma ca un gand e ca o noua cale care se formeaza in creier. Cu cat avem mai des un acelasi gand, cu atat batatorim acea „poteca” si ne e tot mai usor sa avem din nou acel gand. De aceea trebuie sa gandim pozitiv. E foarte daunator sa gandim negativ, ceva de genul „Ah, ce tampit sunt!”, atunci cand nu ne iese ceva.
In medie, avem in jur de 70.000 de ganduri in fiecare zi! Deci este important sa avem cat mai multe ganduri pozitive. Daca putem sa scoatem ceva pozitiv si din intamplarile negative, reusim sa devenim cu adevarat mai fericiti. Si meditatia regulata ne poate ajuta in acest sens.
Interesant e faptul ca ideile cele mai bune nu ne vin la serviciu, acestea insumand doar 3% dintre ele, ci atunci cand nu lucram, ci suntem la baie sau la bucatarie (97%)… De exemplu, Agatha Christie, cel mai vandut scriitor al tuturor timpurilor (alaturi de Shakespeare), marturisea ca cele mai bune idei privind crimele infaptuite de personajele sale ii vin in timp ce spala vasele, activitate pe care o detesta.
Cat ne folosim din creier?
Nimeni nu stie sigur, se fac presupuneri. Se spunea ca ne-am folosi doar de 7% din creier, in timp ce Einstein ar fi utilizat 10%. Adevarul e ca nu exista vreo zona inactiva in creier si se pare ca ne folosim mai mult din capacitatea lui, fiindca practic fiecare arie a sa are uneori o activitate intensa. Pe de alta parte, capacitatea omului de a stoca informatii in propria memorie este enorma: de cinci ori mai multa informatie decat celebra Eciclopedie Britanica.
In schimb, este o certitudine faptul ca, desi reprezinta numai 2% din greutatea totala a corpului, creierul uman are nevoie de 15% din cantitatea de sange si de 20% din cea de oxigen a organismului pentru a functiona optim, ca si de o mare cantitate de glucoza, el fiind cel mai mare energofag al trupului omenesc.
Creierul poate trai fara oxigen intre 4 si 6 minute. Daca ramane intre 5 si 10 minute fara oxigen, creierul va fi afectat definitiv. Interesant, dar creierul va continua sa transmita impulsuri electrice circa 37 de ore dupa moarte!
Creierul nu simte durerea
Desi el este centrul de perceptie si interpretare al tuturor durerilor, totusi creierul nostru in sine este lipsit de receptori ai durerii. Si atunci, de ce ne doare capul? Sau de ce apar unele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Ei bine, durerile apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, nicidecum creierului.
Creierul uman e format din aproximativ 60% grasime. Neuronii se dezvolta cu o rata de 250.000 de neuroni pe minut, in timpul primei perioade embrionare. Neuronii noi se formeaza de-a lungul vietii, mai ales daca sunt stimulati de activitatea mentala.
Daca ii vorbim si-i citim povesti copilului, il ajutam sa-si dezvolte capacitatile creierului. De altfel, creierul copiilor care invata doua limbi inainte de varsta de 5 ani se dezvolta mai bine, iar ca adulti materia lor cenusie va fi mult mai densa. Cresterea creierului se opreste pe la 15 ani. Numarul de neuroni poate ajunge la 100 de miliarde. Vasele care strabat creierul masoara insumate peste 160.930 km.
Neuronii se regenereaza toata viata
Marea majoritate a neuronilor se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copiii ar trebui sa aiba tot felul de activitati care sa le solicite atat capacitatile intelectuale, cat si cele motrice (dans, patinaj etc., care necesita o coordonare mai intensa decat simpla alergare). S-a constatat ca unii neuroni se regenereaza chiar si la doua saptamani.
De exemplu, din cauza unor mirosuri foarte puternice sau care au noxe, fiind toxice pentru neuronii olfactivi, mor o mare parte dintre acestia. Daca nu s-ar regenera, in timp, ar urma sa fie distrusi toti si sa ramanem fara miros. Dar, la doua saptamani, neuronii olfactivi se regenereaza, mentinandu-ne acest simt. Desigur, si alti neuroni din creier se regenereaza, dar unii mult mai lent, chiar dupa 30 de ani.
De ce visam?
Specialistii ne dau raspunsuri diverse, neexistand consens. Unele studii concluzioneaza ca visele nu ar avea un scop in sine, pe cand alti cercetatori afirma ca visele ar fi esentiale pentru starea noastra mentala, emotionala si fizica. O alta teorie legata de vise ar fi ca ele ajuta la reducerea agitatiei mentale.
Nu toti neuronii sunt la fel. Informatia circula cu viteze diferite, prin intermediul a diversi neuroni. Exista mai multe tipuri diferite de neuroni. Astfel, informatia poate circula cu numai 0,5 m/s, dar poate ajunge si la 120m/s. Ce inseamna iute ca gandul? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapse poate fi de peste 270 km/h.
Cand suntem treji, creierul nostru genereaza indeajuns de multa energie pentru a aprinde un bec, intre 10 si 25 de watti. Creierul genereaza mai multe impulsuri electrice intr-o zi, decat toate telefoanele de pe glob la un loc.
IQ-ul e direct proportional cu durata viselor
Cu cat creierul poate acumula si procesa mai multe informatii, cu atat are mai mare nevoie sa-si atenueze excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza in timpul somnului. Astfel, ideea de interpretare a viselor are un dram de adevar.
Desi suntem inclinati sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului este diurna, in stare de veghe, totusi, noaptea, creierul e mult mai activ decat in timpul zilei. Nu se cunosc toate amanuntele, insa cercetatorii sunt de parere ca activarea cerebrala intensa din timpul somnului se datoreaza proceselor reparatorii, cand se produce reechilibrarea fizica, psihica si emotionala. De altfel, dupa un efort intelectual intens, suntem la fel de obositi ca si dupa ce am depus un efort fizic foarte mare.
lDiferentele de marime si greutate ale creierului nu reprezinta si diferente legate de capacitatea mentala. Greutatea creierului lui Einstein era sub masa medie a creierului uman. Cu cat memoram mai mult, cu atat hipocampul devine mai mare. Hipocampul e una dintre acele zone din creier in care apar noi neuroni pe tot parcursul vietii.
Surse: bzi.ro si Daily Mail
Andreea Ivan
