Rezistenta la antibiotice a unor bacterii a scazut in majoritatea tarilor europene, insa in Romania, problema capata proportii tot mai mari, potrivit unor noi statistici.
In majoritatea tarilor europene, stafilococul auriu, bacteria care a creat in ultimii ani mari probleme sistemelor de sanatate din intreaga lume, a devenit mai putin rezistent la meticilina – principalul antibiotic folosit impotriva ei. Romania face insa exceptie de la aceasta tendinta, semnaleaza o statistica a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Disease Control – ECDC), prezentata cu ocazia Zilei Europene a Inform?rii despre Antibiotice, din 18 noiembrie.
Tara noastra este singura de pe continentul european in care s-a extins rezistenta la meticilina a stafilococului auriu (o prescurtare frecvent folosita este MRSA – Meticilin-resistant Staphylococcus aureus) in 2011, comparativ cu anul anterior. Doar Portugalia mai are un numar de cazuri rezistente la meticilina mai mare de 50%, asa cum se inregistreaza in Romania. Stafilococul auriu provoaca foarte multe boli, de la infectii ale pielii (foliculita, inflamatii infectioase la nivelul degetelor), pneumonie, pana la toxiinfectii alimentare si infectii ale sangelui si ale inimii (endocardita).
Stafilococul rezistent la meticilina nu poate fi tratat cu niciun antibiotic din clasa penicilinelor, din care face parte si meticilina. Un alt microb care a devenit tot mai greu de combatut cu antibiotice in ultimii ani in lume este Klebsiella pneumoniae. El provoaca infectii urinare si pneumonie. Potrivit datelor furnizate de ECDC, tara noastra are probleme si in privinta acestuia.
Romania este printre putinele tari europene in care, din 2010 pana in 2011, s-a accentuat rezistenta deja existenta a acestei bacterii la trei clase de antibiotice: fluorochinolone, cefalosporine si aminoglicozide. Fenomenul este numit de medici polirezistenta, iar in astfel de cazuri, optiunile de tratament sunt foarte limitate.
Nu avem o politica de utilizare rationala
Cel mai important motiv de aparitie a rezistentei la antibiotice este administrarea lor haotica nu numai de bolnavi, ci chiar si de medici. „Spre deosebire de multe tari europene, Romania nu are o politica nationala de utilizare a antibioticelor. Fiecare medic prescrie ce antibiotice doreste, iar in situatia in care un microb devine rezistent la unele dintre ele, nu mai exista medicamente de rezerva pentru el. Exceptie fac tratamentul TBC-ului si cel anti-SIDA, care sunt foarte bine standardizate. Pentru TBC, de exemplu, exista antibiotice de linia intai, de linia a doua si antibiotice de rezerva”, explica prof. dr. Ioan Fulga, seful Catedrei de Farmacologie a Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti.
Un exemplu foarte elocvent in acest sens este rifampicina, un antibiotic de linia intai folosit in tratamentul tuberculozei. El este prescris insa in mod curent si ca tratament al bolilor din sfera ORL si din ginecologie.
O persoana diagnosticata cu TBC care a luat rifampicina in trecut pentru alte afectiuni ar putea dezvolta rezistenta la acest antibiotic. In consecinta, optiunile de tratament devin mai limitate intr-un asemenea caz.
Luam cele mai multe antibiotice fara reteta
Autoadministrarea de antibiotice fara reteta, atunci cand nu sunt necesare, este inca unul dintre motivele pentru care bacteriile capata rezistenta la aceste medicamente. In Romania, ca de altfel in toate tarile din Europa, farmaciile nu pot elibera antibiotice fara prescriptie medicala, masura luata de forurile europene tocmai pentru a stopa administrarea abuziva a acestor medicamente si aparitia rezistentei.
Romanii reusesc totusi sa obtina antibiotice „pe sub mana”. O dovada in acest sens este un studiu publicat in luna martie a acestui an in revista medicala „The Lancet”, care ne plaseaza pe primul loc in Europa la consumul de antibiotice fara reteta. 16% din cantitatea totala de antibiotice administrate la noi nu sunt prescrise de niciun medic. Proportia este dubla fata de a doua tara clasata in acest top deloc onorant, Grecia (la egalitate cu Lituania – 8%).
Cum ajung romanii sa ia antibiotice fara reteta? Ne explica prof. dr. Dumitru Lupuleasa, decanul Facultatii de Farmacie din Bucuresti: „Nu atat farmaciile sunt sursa de antibiotice fara reteta, cat mai degraba propriul sertar de medicamente. De exemplu, sotul a luat la un moment dat antibiotice pe reteta, dar nu si le-a administrat pe toate, pentru ca s-a simtit mai bine si a considerat ca nu mai este cazul sa continue tratamentul complet recomandat de medic. La ceva vreme, sotia raceste si se trateaza cu pastilele ramase in casa”. O sursa (ilegala) de antibiotice o reprezinta si „farmaciile” online.
„Apelul meu catre pacienti este de a cumpara medicamente doar din surse autorizate”, recomanda profesorul Lupuleasa.
Productia de antibiotice noi este aproape inexistenta
Dupa doar 70 de ani de la standardizarea terapiei cu antibiotice, exista riscul ca, in curand, medicina sa nu mai dispuna de niciun tratament impotriva catorva bacterii. In intervalul 1930-1970, companiile farmaceutice au pus pe piata in mod constant clase noi de antibiotice, dar de atunci si pana in prezent au mai aparut doar doua clase noi: lipopepti-dele ?i oxazolidinonele. Doar patru companii farmaceutice au mai investit in acest an in dezvoltarea de antibiotice noi.
„Pacientul roman este nemultumit daca nu primeste nicio reteta”
Marc Sprenger trage un semnal de alarma cu privire la utilizarea irationala a antibioticelor
Olandezul Marc Sprenger (50 de ani), directorul Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile, a raspuns catorva intrebari despre consumul de antibiotice in Romania, in exclusivitate pentru „Weekend Adevarul”.
„Weekend Adevarul”: Cum este posibil ca intr-o tara cu o situatie economica proasta, cum este Romania, consumul de antibiotice sa fie atat de mare?
Marc Sprenger: Majoritatea antibioticelor de pe piata nu sunt scumpe. Cele generice, care nu se mai afla sub un patent, sunt foarte ieftine. Cei mai multi oameni sunt dispusi sa plateasca pentru a se vindeca repede, astfel incat sa poata merge la serviciu si sa nu-si pericliteze locul de munca. In realitate, antibioticele sunt inutile in multe situatii, cum ar fi in raceli sau atunci cand tusim. Administrarea lor duce la aparitia rezistentei, fenomen care se intampla si in Romania.
Rezistenta la antibiotice este mai accentuata in sudul Europei decat in nord. De unde aceasta diferenta?
Cred ca are legatura cu un tip de mentalitate. Un pacient suedez care merge la doctor este fericit daca iese din cabinetul acestuia fara nicio reteta pentru medicamente. In schimb, in sudul Europei, dar cred ca si in Romania, pacientul este nemultumit daca nu primeste nicio reteta. El va schimba medicul ori de cate ori va fi nevoie pana cand va primi medicamente. El gandeste ca „sunt bolnav si am nevoie de antibiotice”.
Mai exista vreo tara in Europa in care se pot administra antibiotice f?r? reteta?
Nu, legea a fost implementata in intreaga Europa, dar problema este ca farmacistii sunt permisivi in unele tari. De exemplu, daca te duci intr-o farmacie din Italia si spui ca ai copilul bolnav, vei putea obtine antibiotice fara nicio reteta. Acest lucru nu se va intampla in Danemarca, in Suedia si in niciuna dintre tarile nordice. Nu vei primi nici macar o pastila in aceste tari, atata vreme cat nu ai reteta pentru ea.
Romania are o mare problema in privinta tuberculozei si cu tratamentul acesteia. Cum credeti ca s-a ajuns in aceasta situatie?
Da, aveti cea mai mare incidenta a tuberculozei din Europa. Am vizitat unul dintre spitalele din Romania in care se trateaza aceasta boala. Sper ca Europa sa va ajute pe viitor. Stiu ca aveti probleme in privinta rezistentei la tratament. Pentru a putea tine sub control aceasta boala trebuie sa dispui de resurse financiare suficiente pentru programe de screening (n. r. – investigatii la scara larga) si de tratament, mai ales cand ai atat de multi bolnavi, cum are Romania.
Dr. Mirela Wagner
Multumi doamnei Doctor Mirela Wagner pentru articolul oferit!
