Ioana Radu, cantareata de muzica populara si romante, s-a nascut la 17 februarie 1917, intr-o familie obisnuita a acelor vremuri, care mai avea deja trei copii: Maria, cunoscuta artista de mai tarziu Mia Braia, Gigiu si Nuna.
Pe numele ei adevarat Eugenia (Jana) Braia, Ioana Radu, a absolvit Liceului `Elena Cuza` din Craiova, unde a fost remarcata si incurajata sa cante de catre profesoara sa de muzica, Elena Simionescu.
In adolescenta Ioana Radu l-a cunoscut pe Romeo, care era profesor de muzica. S-a indragostit de el, s-a casatorit si l-a urmat pe oriunde acesta preda in tara. El canta la pian, ea cu vocea.
Dar Ioana Radu simtea ca putea obtine ceva mai mult de la viata, asa ca in 1936 il paraseste pe Romeo si porneste in cautarea succesului la Bucuresti.
Asa a inceput Ioana Radu sa cante la restaurantul Cosna, cu Petre Alexandru. Aici il cunoaste pe tanarul student Henri Malineanu, care ii va fi compus romanta `Am inceput sa-mbatranesc`, dar si piesa `Nu se poate` – ultimul ei cantec, prezentat cu mare succes la festivalul de la Mamaia.
Tot in anul 1936, Ioana Radu a facut primele inregistrari la Radio Bucuresti, cu cantecele `Mi s-a rupt caruta-n drum`, `Buna seara, mandro, buna` si `Piatra, piatra`.
Dirijorul Alfred Alessandrescu a ascultat-o si a realizat ce comori puteau rasari din glasul ei; a indrumat-o catre un concurs folcloric, organizat de Radiodifuziunea Romana. Din 800 de concurenti, au fost selectate doua Eugenii: Braia si Nedelea.
Compozitorul Fili Ionescu, le-a botezat artistic: pe Eugenia Braia, Ioana Radu, pe Eugenia Nedelea, Rodica Bujor.
Ioana Radu s-a afirmat rapid: canta la radio in emisiuni transmise in direct, canta in restaurante si pe terase. Au inceput sa vina si contractele, imprimarile alaturi de orchestrele cele mai cunoscute ale vremii, conduse de Vasile Julea, Nicusor Predescu si fratii Stanescu. Treptat treptat, au inceput si concertele.
Anul decisiv in cariera artistei a fost 1947. Violonistul Grigoras Dinicu, compozitorul `Ciocarliei`, a fost sarbatorit la Ateneul Roman, la implinirea a 40 de ani de cariera; in acest spectacol festiv, Ioana Radu a cantat alaturi de Maria Tanase, Rodica Bujor, Fanica Luca si Ion Luican, acompaniata de orchestra Barbu Lautaru, ce avea 80 de instrumentisti.
Ulterior, Ioana Radu a fost anagajata la Teatrul de Estrada (Constantin Tanase), unde canta si Maria Tanase, iar apoi la Circul de Stat.
Ioana o diviniza pe Maria Tanase, iar Maria ii raspundea cu aceeasi masura: `Fa, Ioano, de-as avea eu glasul tau!` `Taci, fa, Mario, ca tu esti mare!`.
A adunat toata viata cantece intr-un caiet, din copilarie, si n-a renuntat la notitele sale nici dupa ce a ajuns pe culmile succesului.
Avea si placeri de viata tihnita, ca orice om: ii placeau tigarile `Virginia` si cafeaua tare, petrecea clipe lungi de meditatie cu cateii ei preferati la picioare, asculta radio, cateodata citea.
Asculta discuri impreuna cu Erji, femeia in casa, o unguroaica devotata, care i-a fost si unul din putinii ei prieteni adevarati. Si-a mai incercat norocul in casatorie de cinci ori, n-a avut parte de copii.
Cand si-a dat seama ca nu poate avea copii, si-a vazut mai departe de steaua ei care a purtat-o catre lumina bucuriei concertelor, alaturi de mari celebritati ale vremii: Maria Tanase, Maria Lataretu, Ion Luican, Alexandru Grozuta, Rodica Bujor, Mia Braia.
Accident si adio de la scena
Intr-o noapte, fiind in turneu, a suferit un grav accident de masina pe soseaua Orsova – Caransebes. A ramas cu cechele pe viata, dar a fost impresionata de afectiunea publicului care ii trimitea flori, cadouri si sute de scrisori de incurajare.
Spectacolul de adio a decis sa il dea la Timisoara, Arad si Cluj, amintindu-si de cuvintele Mariei Callas: `Mai bine sa fii regretata, decat compatimita`.
Ultimele aparitii in public au fost la cateva editii ale festivalului National de Romante `Crizantema de aur` si in 1986, cand Ion Popescu-Gopo a filmat-o pentru documentarul “Bucurestiul ieri, Bucurestiul azi, Bucurestiul maine`.
I-a spus lui Gopo: `N-ai putut veni acum douazeci si cinci de ani?!` Artista avea 69 de ani. Un an mai tarziu, este sarbatorita la implinirea a 70 de ani; Electrecordul ii imprima doua discuri, iar Harry Negrin publica volumul `Romanta unei vieti – Ioana Radu`.
Doi ani mai tarziu, la New-York, sora sa, Mia Braia, avea sa publice, la editura Lumea Libera, volumul `Amintiri`, in care dedica un capitol Ioanei Radu, `o Regina incununata de cantecele ei… de nu-i afli pereche`.
La 70 de ani, in februarie 1987, a fost sarbatorita intr-un mare concert organizat de Florentina Satmari, la Sala Radiodifuziunii Romane. Au fost pe scena, Ala Baianova, Florin Georgescu, Corina Chiriac, Nicolae Nitescu, Angela Similea, Elvira Carje, Dorin Teodorescu, si multi interpreti de folclor.
A fost o sarbatoare cu fast si emotie, pentru o mare artista. Publicul a ovationat-o indelung si a facut-o fericita. Concertul in sine, a durat cateva ore bune. A ramas inregistrat de Televiziunea Romana.
Ioana Radu a murit pe 18 septembrie 1990, la Bucuresti.
Sursa: http://www.bestmusic.ro
Ramona Lengyel
