In satele de munte, pajistile au inflorit si taranii isi ascut coasele. Vremea fanului se apropie. Pana sa se usuce capitele noi, ce vor rasari pe coastele muntilor, profitati de „macinisul” ramas de anul trecut prin fanarele gospodarilor. Un medicament fara pret, compus din sute de plante, fiecare daruita cu har vindecator
D-l dr. CORNEL JUPANEANT este medic specialist in medicina traditionala chineza, acupunctura, fitoterapie, apifitoterapie si homeopatie. Indragostit iremediabil de natura, dar si de marea forta vindecatoare a plantelor, medicul timisorean se va retrage curand intr-un loc de vis, de la poalele muntilor Tarcului, unde a pus bazele unui proiect foarte ambitios: crearea Complexului Medical-Crestin „Izvorul Tamaduirii” – loc de vindecare a trupului si sufletului, deopotriva. In periplul nostru recent prin Tara Hategului, ne-am abatut si prin comuna Marga, unde d-l doctor lucra de zor, alaturi de mesterii satului, la terminarea bisericii. Si-a gasit, totusi, o clipa de ragaz si ne-a acordat acest interviu.
– Drumul dintre Hateg si Caransebes s-a transformat in rai. Cat vezi cu ochii, doar munti si dealuri smaltuite cu miliarde de flori. De asta am si pornit pe urmele dvs. Se apropie vremea cositului si nimeni nu stie mai bine leacuri de sanatate cu flori de fan.
– Fanul este cu adevarat un remediu de exceptie al naturii. Cel obtinut din flora spontana contine intre 15 si 25 de plante diferite pe metrul patrat, fiecare cu puterile ei tamaduitoare. Calitatea fanului rezida din plantele care cresc in zona respectiva, de aceea cel mai bun este fanul din zona montana, nepoluata, unde intalnim foarte multe plante medicinale, cu proprietati terapeutice de exceptie. De altfel, eficienta florilor de fan in tratamentul multor boli este data tocmai de varietatea plantelor prezente in zona montana. „Macinisul” ce se obtine din scuturatura plantelor cosite contine seminte, flori si tulpini de plante medicinale, fiecare din ele avand proprietati terapeutice diferite, de unde rezulta un efect vindecator cumulat. Pentru tratamentele naturale, cel mai bun este fanul la a doua coasa, numit otava.
– Descrieti pentru cititorii revistei noastre principalele metode de utilizare a florilor de fan, in tratarea diferitelor boli.
Bai de aburi in butoi
– La noi in tara exista o traditie populara in utilizarea bailor de aburi cu flori de fan. Taranii mai in varsta din satele de munte, atunci cand sunt raciti, toamna sau iarna, folosesc maruntisul care ramane in ieslea vacilor, in jurul capitelor sau cel din podul unde tin fanul cosit, pentru a face bai de aburi. Ei pun o jumatate de galeata de pleava de fan in butoaie mari, peste care toarna 2-3 galeti cu apa fiarta, astfel incat sa se faca aburi. In butoi pun un scaunel si cateva caramizi, ca sa nu le ajunga apa fiarta la picioare, sa se opareasca. Acopera butoiul cu o tesatura groasa din in, rezultand astfel o sauna improvizata. Stau timp de jumatate de ora sau o ora in abur, doar cu capul afara, si fac astfel o dezintoxicare a organismului prin sudoratie, stiut fiind faptul ca transpiratia elimina, prin porii pielii, cele mai multe toxine. Aceasta este una dintre cele mai vechi metode de vindecare, pe care am intalnit-o atat in Ardeal, cat si in Banat, in special in satele de munte. Ceaiul din flori de fan se poate folosi si in saunele moderne, pus direct pe pietrele de sauna. Decat sa se stropeasca cu apa, mai bine se foloseste ceai si aburul se inhaleaza. Ceaiul are o aroma deosebita, dar are si efect mucolitic – favorizeaza secretia bronsica si elimina mucozitatile din bronhii.
Bai partiale si generale
Se pot face si bai partiale sau totale cu flori de fan. In 30 de litri de apa clocotita se pune un saculet de panza alba deasa, in care s-au pus 4-5 maini bune de pleava de fan. Se da in clocot 2 minute, apoi se lasa acoperit sa se infuzeze, pana ceaiul devine caldut, la 37-39gr.C. Tratamentul se face seara, inainte de culcare, timp de 20 de minute. In functie de boala fiecarui pacient, terapeutul va recomanda baile astfel: pana la coate si genunchi – direct in oala mare in care s-a preparat infuzia; pana in talie – situatie in care ceaiul se goleste in vana si se completeaza cu apa calduta; pana la gat – procedandu-se ca pentru talie.
Baile partiale de picioare sunt foarte bune pentru varicele de stadiul I sau II si pentru tulburarile de circulatie. Pe langa efectul benefic pe care il au asupra intregului organism, baile cu flori de fan ajuta foarte mult si sistemul nervos. Sunt relaxante, usor sedative, imunostimulatoare. Dupa o cura de 40 de zile de bai totale cu flori de fan, se poate observa si un efect de clarificare a mintii. Unii pacienti declara ca tratamentul le da o stare de bine si de sanatate extraordinara. Recomand ca, in paralel, sa se urmeze si tratamente pe cale interna, cu ceaiuri din plante adresate bolilor cronice de care sufera pacientul.
Bai de sezut
Baile de sezut se fac cu circa 5 litri de infuzie din pleava de fan, timp de 20 de minute, seara, inainte de culcare. Ceaiul trebuie sa fie caldut (sa aiba 37-39gr.C), nu fierbinte, pentru ca poate provoca dureri abdominale. Baile de sezut cu flori de fan sunt foarte bune pentru afectiunile hemoroidale: fisuri anale, fistule perianale, dar si pentru unele boli genitale. La femei, actioneaza benefic asupra ranilor pe colul uterin, colpitelor, vaginitelor, dispareuniilor, dar si asupra unor afectiuni cauzate de o igiena improprie sau de o activitate sexuala exagerata. In timpul bailor de sezut se pot face concomitent si irigatii vaginale, cu irigatorul. Am intalnit foarte multe cazuri de femei cu colpite, cu viroze vaginale, care s-au remis in urma acestor bai. Cel mai periculos virus, Human Papilloma Virus, cu mare risc cancerigen, poate disparea printr-un tratament asociat (alopat, la recomandarea ginecologului, si altul naturist), dupa un tratament de circa 6 luni cu bai de sezut si irigatii vaginale, timp de 20 de zile pe luna, intre ciclurile menstruale. Dupa contactul sexual si toaleta obisnuita, cu apa si sapun, si partenerul trebuie sa se spele cu ceai din flori de fan. Baile de sezut si irigatiile vaginale se pot face concomitent cu tratamentul clasic. La o ora dupa ce s-a facut baia de sezut, se pot introduce si ovulele indicate de medicul specialist.
Inhalatii
Florile de fan pot fi folosite si pentru afectiunile cailor respiratorii superioare, prin inhalatii. Intr-o oala se pun 5 litri de apa clocotita, peste care se adauga trei maini de fan si se sta cu capul deasupra, acoperit bine cu un prosop. Se face baie de abur la cap, timp in care se inspira pe nas si se expira pe gura si invers, circa 10 minute. Inhalatiile se repeta cateva zile la rand, in special seara, inainte de culcare. Concomitent, se poate face si gargara cu infuzie din flori de fan, foarte buna in afectiuni gingivale, infectii ale cailor respiratorii superioare (rinite, rinosinuzite, sinuzite, faringite) si ale cavitatii bucale. De asemenea, cu ajutorul aburului, pot fi tratate hipoacuziile cauzate de tarele conductului auditiv extern, chiar si bolile oculare infectioase. Inhalatiile deschid porii, iar substanta activa din abur curata tenul foarte bine, fiind indicate in combaterea cosurilor si tratarea acneei juvenile, care se vindeca foarte usor.
Comprese si prisnite
Pentru comprese, se inmoaie o fasie dintr-un cearsaf mai vechi de in sau de canepa in ceai, decoct, macerat sau infuzie din pleava de fan. Ceaiul se poate tine la rece, pentru a se refolosi a doua zi, prin reincalzire. Acelasi ceai se poate utiliza pana la cinci zile la rand, in timpul iernii. Florile de fan sunt utile in tratarea eczemelor, ranilor, supuratiilor, ulcerului varicos si chiar a psoriazisului. Se tamponeaza locul afectat cu infuzie din pleava de fan de mai multe ori pe zi si se lasa sa se usuce. Pentru reumatisme si dureri articulare de orice fel, se fac comprese din decoct sau infuzie, care se aplica pe locul dureros si se lasa peste noapte. Foarte eficienta este prisnita – se pun doi pumni de flori de fan intr-un saculet plat din bumbac sau in, se opareste pe baie de abur, intr-o sita, se stoarce putin, apoi se aplica pe locul dureros si se lasa sa actioneze peste noapte. Are efect mult mai bun, pentru ca ramane tot timpul umeda si transfera lent organismului substantele active din plante.
Pentru atenuarea durerilor de cap se pot folosi comprese aplicate peste ochi (in jurul capului). Pentru durerile de gingii sau de dinti, se pun comprese peste barbie, legate deasupra capului. De asemenea, compresele cu flori de fan sunt foarte bune pentru copiii sensibili, cu deficiente imunitare, care racesc usor. Se aplica in jurul gatului seara si se lasa pana dimineata. Tratamentul pentru durerile de gat trebuie urmat mai mult de 3-4 zile (pana dispar simptomele) si este bine sa se faca si preventiv, in perioada de toamna, inainte de a incepe sezonul virozelor. Pentru afectiuni respiratorii pulmonare, afectiuni cardiace, dureri de piept, se pun comprese cu ceai din pleava de fan de jur-imprejurul pieptului, pe sub axile. Pentru afectiunile digestive, compresele se aplica peste talie. Compresa trebuie sa fie mai lata de 15-20 cm, astfel incat sa cuprinda stomacul, fierea, ficatul, rinichii, splina, pancreasul (toate organele importante) si se lasa sa actioneze peste noapte. In acelasi scop se pot face impachetari la cald, in cearsafuri inmuiate in infuzie de flori de fan.
In ulcerul varicos si ulcerul trofic de gamba, compresele au efect foarte bun, pentru ca ceaiul din flori de fan este antiseptic, are efect antimicrobian, bacteriostatic (nu omoara microbii, dar nu permite dezvoltarea lor), imbunatateste circulatia sangelui si ajuta la regenerarea tesutului, in cazul ulcerului trofic.
Comprese combinate
Foarte indicate sunt compresele combinate – peste compresa cu ceai de flori de fan se aplica una cu lapte de vaca fiert si racit, apoi alta, inmuiata in palinca de prune cat mai tare (are efect antiinflamator si antalgic formidabil), dupa aceea o compresa cu vin alb de casa si una cu vin rosu de casa. Peste ultima compresa se aplica frunze de brusture sau frunze de sfecla de zahar – cel mai puternic antiinflamator. Se tin minimum doua ore si maximum opt ore. Practic, aceste comprese au rolul de a „trage” boala din organism. Dimineata, cand compresele se scot, trebuie sa se stearga locul cu un tampon inmuiat in spirt combinat cu parfum de flori culese din flora spontana – levantica, cimbrisor, narcise etc. Parfumurile se obtin foarte simplu: se pun florile in alcool dublu rafinat, de 96gr., intr-o sticluta inchisa la culoare, la loc intunecos, se agita in fiecare zi si in 2-3 saptamani este gata parfumul. Se combina parfumul cu spirt medicinal (in proportie de 1/1) si se sterge locul unde au fost compresele, pentru ca ele extrag prin porii pielii toxinele organelor bolnave si acestea pot actiona nefast asupra epidermei. Dupa curatarea pielii este indicat un dus. Compresele combinate deblocheaza circulatia sangelui in organele bolnave, dar actioneaza si asupra canalelor energetice – echilibreaza energia chakrelor din zona. Daca dupa doua ore apare senzatia de raceala intre compresa si piele (ca gheata, cateodata), inseamna ca este o boala de frig la origine. Atunci, ele trebuie scoase si puse a doua seara, foarte bine stoarse. Se pun si a treia seara si in continuare, ori de cate ori este nevoie, si se va observa ca se pot tine mai mult, fara sa mai apara senzatia de frig. Compresele combinate reduc contracturile musculare si cresc mobilitatea, daca se aplica pe incheieturi – genunchi, coate, glezne, solduri. Ordinea compreselor este foarte importanta. Prima, in contact direct cu pielea, este cea cu flori de fan, care deschide porii si elibereaza substantele active din plante. Laptele de vaca aduce aport de calciu, magneziu si vitamine pentru tesut si asigura protectie fata de palinca din a treia compresa, care este iritanta daca vine in contact cu pielea – poate produce arsuri (pielea se inroseste). Vinul alb si vinul rosu ajuta foarte mult la circulatia sangelui. Frunzele de brusture sau de sfecla de zahar (care iarna se pot inlocui cu felii foarte subtiri de sfecla de zahar, din radacina) au efecte antalgice, antiinflamatoare si antireumatice foarte bune.
– In perioada de vara se poate utiliza si fanul proaspat cosit, pentru aceste aplicatii?
– Este bun si fanul proaspat, dar acesta contine principii active mai puternice, asa ca si cantitatea de flori de fan trebuie sa fie mai mica. De obicei, cand se usuca, plantele pierd circa 20-30% din substantele active; totusi, cel mai bine este sa se foloseasca resturile ce se scutura din fan (florile si semintele de la baza stratului de paie din fanete), care contin substante fitoterapeutice de la mai multe plante medicinale – de la papadie la limba oii sau patlagina si altele, care infloresc mai tarziu si sunt recoltate la a doua coasa. Tinand cont de diversitatea plantelor din fanete, pun accent pe faptul ca nu este indicat sa folosim ceaiul pe cale interna, pentru ca pot exista si plante toxice, daunatoare organismului. Cand le culegem separat, stim sa le folosim exact, pe cand asa…
– Cat trebuie sa dureze un tratament, pentru a avea eficienta maxima?
– Femeile trebuie sa faca tratamentul cu ceaiul din flori de fan sub forma de aplicatii externe, inhalatii sau bai de sezut, intre ciclurile menstruale, numai din ziua a zecea a menstruatiei, timp de 20 de zile, practic pana la urmatorul ciclu. Fetitele sau femeile la menopauza pot face tratamentul oricand – 20 de zile de tratament si 10 zile pauza. Barbatii pot face cura oricand, dar pentru ca sunt (conform medicinei chinezesti) de tip Yang, cel mai bun efect il are cura de 40 de zile, in fiecare anotimp. Acum a inceput vara, iar de la 1 iunie si pana in 10 iulie efectul ceaiului este maxim. Urmatoarea perioada este de la 1 septembrie pana la 10 octombrie si asa mai departe…
***
Fac precizarea ca multe din aceste tratamente le-am invatat de la regretatul calugar Mihai Neamtu de la Prilog (Satu Mare), al carui ucenic am fost timp de 7 ani.
D-l dr. CORNEL JUPANEANT poate fi contactat de luni pana vineri, intre orele 16-21, la cabinetul sau din Timisoara, str. Paris nr. 15, tel./fax 0256/20.05.66 sau 0356/45.67.39, e-mail: jupaneant_cornel@yahoo.com www.izvorultamaduirii.ro
Sursa: http://www.formula-as.ro
Ramona Lengyel
