Din punctul de vedere al formarii insasi a cancerului mamar, cercetarile in domeniu arata doua mari tipuri clasice, si anume: cel ductal, si cel lobular. Cel ductal se refera la originea ductala – de dedesubtul inelului mamelar, unde sunt formate si intretinute glandele/canalele ductale pentru alaptare – a tesutului canceros. In celalalt caz, cel lobular, se refera la originea lobulara a acestuia, respectiv din tesutul central al sanului. Iar, acest tesut poate prezenta niveluri foarte ridicate de sodiu; marca distinctiva a prezentei tumorii canceroase.
Prin conventie a OMS
Organizatia Mondiala a Sanatatii, la initiativa Societatii Americane a Cancerului, incepand cu 1985, a stabilit prin conventie internationala ca octombrie sa fie Luna Internationala a Constientizarii Cancerului Mamar. Iar, ceea ce presupune aceasta constientizare, la nivel international, trebuie sa si afecteze in mod direct vietile persoanelor (potential) atinse de boala. Or, in acest sens, in toate tarile partenere, se vor organiza campanii de consultatii gratuite, dar mai ales de informare a populatiilor de ambele sexe prin intermediul ministerelor de resort si institutele de specialitate ale fiecarei tari partenere, si nu numai; si mediul ONG participa activ in acest sens. De asemeni, organizatiile caritabile de profil, vor demara si ele campanii, dar de strangere de fonduri pentru lupta contra acestui flagel nemilos care, desi da semne de slabire, poate ramane la fel de eficient in uciderea bolnavului. Si cele mai tintite sunt femeile de pe un anumit segment de varsta.
Statisticile oficiale
Tot prin OMS ne parvin statistici ingrijoratoare cu privire la acest fenomen global, din ce in ce mai agresiv, mai ales cu femeile trecute de 40-45 de ani, 1 din 11 sau 12 fiind afectate, respectiv in emisfera vestica a Globului; cele trecute de 55 de ani, dezvolta o forma mai putin agresiva de cancer mamar. Or, aceasta forma de cancer este si cea de-a doua cauza comuna de deces – de sorginte canceroasa – in randurile femeilor. Iar, statisticile pentru anul in curs, in SUA, au fost deosebit de incurajatoare in acest sens, si anume: din 1,6 milioane de cazuri generale de cancer, proiectate pentru 2013, doar 580 de mii au fost pre-prognosticate ca fiind letale. Cat priveste cancerul mamar, in mod specific, proiectiile pentru anul in curs au fost: 232 de mii de cazuri, din care aproape 40 de mii, letale. Mai mult, s-a constatat ca populatia feminina de rasa alba este cea mai expusa riscurilor de cancer mamar, sub toate formele sale.
In randul populatiei feminine americane, luata ca etalon mondial, incidenta generala a cancerului – de orice tip! – pare a se fi echilibrat, si chiar sa fi scazut cu 1,5% pe an. De fapt, toate cele patru mari forme de cancer – de plaman, mamar, de colon, si de rect – prezinta o tendinta general descendenta, respectiv in ceea ce priveste rata mortalitatii. Astfel, pe langa momentul de varf, 1991, proiectiile si statisticile coroborate din incidenta propriu-zisa pentru ultimul deceniu, in Statele Unite, ar putea avea o explicatie, si anume in renuntarea unui numar tot mai mare de femei la tratarea hormonala. Perioada 2002-2003 a reprezentat, s-ar putea spune, momentul de cotitura in favoarea pacientelor; rata mortalitatii din pricina cancerului mamar incepea sa scada.
Romania, din pacate, insa, potrivit Institutului Oncologic din Bucuresti, ramane pe lista neagra a statisticilor sumbre cu privire la rata diagnosticarii si identificarii acestei forme canceroase, dar si la cea a mortalitatii din pricina ei, aproape 6 mii de cazuri noi fiind identificate anual.
Si Federatia Asociatiei Bolnavilor de Cancer din Romania a prezentat, in 2012, un „tablou” similar si reprezentativ pentru situatia curenta a bolnavilor de cancer de orice tip, dar si de cel mamar, luat individual. Astfel, putin peste 49 de mii de cazuri au fost inregistrate, dintre care cele mai multe au fost mamare (la femei), pe locul urmator situandu-se cel pulmonar (la barbati). Or, aspectul sumbru al intregii povesti a cancerului mamar il reprezinta neprezentarea la medicul oncolog, respectiv la timp. De regula, pacienta se va duce la un consult abia in stadiul al II-lea sau al III-lea al bolii. Mai mult, 50% dintre paciente, dupa tratarea primara a cancerului mamar, intra in metastaza, iar, de la diagnosticare, perioada de supravietuire este intre 18 si 30 de luni. Si, din nou, tot acelasi procentaj il reprezinta si femeile de peste 65 de ani, iar post-mortem, s-a remarcat ca 2% dintre cazuri au fost forme de cancer mamar nediagnosticate din diverse motive.
Metodele de identificare/diagnosticare corecta
In primul rand, daca va duceti la o consultatie oncologica, fiindca autoexaminarea nu va garanteaza vreun rezultat concret, iar medicul va descopera un nodul izolat, solidifcat si nedureros, respectiv in zona subratului, unde pielea sanului se poate sa se si tumefieze putin, acela este semnalul d-voastra de alarma. De asemeni, aspectul general al sanului poate deveni unul proeminent venos, iar mamelonul isi poate modifica si el orientarea, inclusiv secretand o solutie neobisnuita, chiar fara sa va aflati in perioada alaptarii.
Mai mult, trebuie sa tineti cont inclusiv de faptul ca, indiferent daca aveti sau nu cazuri in familie, forma d-voastra de cancer mamar este unica, tipul de cancer in discutie fiind unul eterogen. In plus, nu fiecare nodul este si unul malign, dar de ce sa riscati fara nevoie, nu-i asa? Mai bine apelati la mamografii („pozarea” cu raze X in doza mica) si mamograme (biopsieri), cel putin.
Tipurile de cancer mamar
Primul, si cel mai obisnuit, este cel ductal in-situ. Si, precum am mentionat anterior, este vorba despre sistemul ductal al sanului. Acolo este localizat acest sub-tip de cancer mamar incipient. Or, forma ductala in-situ se subimparte in doua sub-sub-tipuri: comedo/”cap negru” – celulele moarte expulzate sunt similare unui neg – si non-comedo. Iar, problema cu comedocarcinomul o reprezinta posibilitatea aparitiei mai multor zone de microinvazie la nivelul canalelor ductale. De aceea, acest sub-sub-tip, desi foarte intalnit, este si foarte agresiv. De asemeni, se pune problema delicata a radioterapiei, mai ales in cazul in care medicul decide ca solutia optima ar fi rezecarea unei parti importante din sanul pacientei. Mai mult, probabilitatea de recidiva a cancerului post-radioterapie este de doar 5-10%, pe langa 20-21% daca nu s-ar aplica metoda. Cat priveste problematica ganglionilor axilari, acestia nu se extirpa, de regula; doar 1% dintre acestia pot prezenta leziuni de gen. Si, revenind la posibilitatea formarii mai multor zone de microinvazie, s-a mai constatat ca din cancer ductal in-situ, se poate trece foarte usor la cel de tip infiltrat, care insumeaza 78% dintre toate formele maligne de cancer mamar. Iar, daca la o mamografie, formatiunile apar rotunde, prognosticul este incurajator; daca apar stelate, este descurajator.
Trecand la cel de-al treilea sub-sub-tip, cel medular, acesta reprezinta doar 15% din cazuistica cancerului mamar. Leziunile celui medular sunt, de obicei, foarte bine conturate, dar si deosebit de greu de diferentiat de fibroadenoamele obisnuite. Prognosticul este unul optimist.
Cel de-al patrulea sub-sub-tip il reprezinta cel lobular infiltrat. Din nou, doar 15% din cazuistica generala a cancerului mamar este reprezentata si aici, dar este foarte dificil de identificat prin mamografii din cauza ca este localizat in cadranul superior extern al sanului, si se prezinta sub forma unei ingrosari usoare. Poate fi si bilateral, adica la ambii sani. Vazute la microscop, structurile lobulare infiltrate se formeaza in jurul ductelor, in forma liniara, atintite spre lobuli.
Cel de-al cincilea sub-sub-tip, cel tubular, este mai bine diferentiat, constituind 2% din cazuistica. Si in cazul acestuia, prognosticul este unul favorabil, respectiv 95% rata de supravietuire pe o perioada de un deceniu.
Cel de-al saselea sub-sub-tip, este cel mucinos, reprezentand 1-2% din cazuistica, cu o prognoza buna. Sub microscop, apar ca formatiuni bine delimitate, de forma rotunda.
Si, in final, cel de-al saptelea sub-sub-tip, cel inflamator, este si cel mai agresiv, si usor de remarcat. De regula, in asemenea cazuri, pielea sanului se inroseste, si se ingroasa, iar foliculii acopera o suprafata din ce in ce mai mare din acesta, dand impresia unei coji de portocala. Din punct de vedere al localizarii predilecte, canalele limfatice si vasele de sange sunt afectate in 50% dintre cazurile diagnosticate cu forma inflamatorie.
Foarte interesant este faptul ca formele de cancer mamar nu ataca exclusiv populatia feminina a lumii, ci si pe cea masculina. Astfel, la fiecare 100 de femei care au contractat cancerul acesta, 1 barbat va dezvolta si el boala. Iar, metodele de autoevaluare, dar si de consultare specializata la barbati sunt aproape identice cu cele practicate de catre oncologi in relatia cu pacientele.
Ramane ca, in 2014, sa aflam si statisticile oficiale pentru 2013, bazate pe rapoarte efective in cazuistica cancerului mamar, la nivel mondial.
Rezonanta magnetica pe baza de sodiu
Biomedicalul din aceasta arie, la nivel mondial, a inregistrat progrese importante, mai cu seama in ultimul deceniu. Astfel ca, Universitatea „Brigham Young” si Universitatea din Utah, de exemplu, prin efortul combinat al lui: Neal K. Bangerter, J. Rock Hadley si Joshua D. Kaggie – toti ingineri si cercetatori-colaboratori -, a dezvoltat un sistem imbunatatit de imagistica pentru marirea acuratetii de screening de pana la cinci ori a cancerului mamar, respectiv prin scanarea nivelurilor de sodiu din tesutul mamar cu ajutorul metodologiei intitulate: „Rezonanta magnetica pe baza de sodiu”. Or, in prezent, doar mamografiile – si mamogramele ulterioare – si scanarile protonice sunt utilizate la nivel standard. Dar, problema cu cele doua este anume faptul ca prima implica atat expunerea la razele X, cat si biopsierea sanului, iar cea de-a doua, de cele mai multe ori, va poate oferi rezultate false din cauza senzitivitatii ridicate a tehnologiei si metodei.
Acum, poate ca va intrebati de ce sa apelati la metodologia pe baza de sodiu. Ei bine, ar trebui sa va ganditi la aceasta deoarece s-a dovedit stiintific faptul ca nivelurile ridicate de sodiu din tesutul mamar pot conduce foarte usor la aparitia de tesuturi maligne, tumorale. Plus de asta, rezultatele va pot parveni in maximum 20 de minute, astfel marindu-se sansele ca metodologia in cauza sa poata fi implementata si clinic in viitorul apropiat.
Iata ce declara insusi inovatorul inginer Bangerter, autor al unui studiu de specialitate care detaliaza aceasta metoda din procesul de screening, respectiv pentru jurnalul „Rezonanta magnetica in medicina” (Magnetic Resonance in Medicine):
„Imaginile pe care le obtinem arata o imbunatatire substantiala dincolo de orice am folosit pana acum. Aceasta metoda ne ofera mai multa informatie fiziologica, pe care nu o putem primi din alte tipuri de imagini obtinute. Si credem ca (metodologia) poate ajuta la o detectie si caracterizare timpurie a cancerului mamar, precum si la imbunatatirea tratamentului, si monitorizarii acestuia.”
Iar, ca si comentariu, extern echipei de inovatori, dl prof.-dr. Bruce Daniel, din partea Universitatii Stanford, a avut urmatoarele de afirmat:
„Aceasta dezvoltare, realizata de catre dr Bangerter si grupul d-sale, reprezinta un avans major in campul rezonantei multinucleare a cancerului mamar. D-lui si grupul d-sale au inventat o cale sa creasca dramatic puterea semnalului din sodiu, de la san, astfel permitand o rezolutie mult mai buna si mai inalta a imaginilor obtinute prin rezonanta magnetica. Acest fapt ar trebui sa deschida usa unor noi zone de cercetare in cancerul la san.”
Tineti minte faptul ca preventia poate creste realmente sansele d-voastra de supravietuire cu cativa ani buni! Iar, in mai mult de 95-96% dintre cazuri, s-a constatat deja acest fapt, mai ales in cazul pacientelor de varsta a II-a si a III-a, si nu numai.
Sursa? http://www.doctor.info.ro/
Ramona Lengyel
