In Brazilia, de unde provine ananasul, s-au pastrat pana in zilele noastre tufisuri salbatice din aceasta planta erbacee, deloc atragatoare. Fructele sale dulci le-au fost prezentate europenilor de Columb. Ajuns a doua oara in America, el a ramas atat de uimit de gustul lor minunat, incat l-a considerat „regele fructelor tropicale”, incarcandu-si la maximum corabiile cu ananas.
Astazi, ananasului i s-au descoperit si virtuti medicale. Cu fermentii extrasi din sucul dulce, medicii incearca sa invinga cancerul. Fermentii au stimulat puterile de aparare ale organismului, au reusit sa stagneze cresterea metastazelor, au diminuat reactiile adverse, destul de grele, ale terapiei cu citostatice si radioterapiei. Efectul creste daca se aplica o dieta anti-cancer, care contine in afara de ananas galben, si alte fructe de culoare portocalie, rosie, albastra si, neaparat, foarte multe legume (zarzavaturi) de culoare verde. S-au descoperit in ananas si unele substante cu o actiune antioxidanta puternica, care intra in legatura cu radicalii liberi si ii scot din organism, ceea ce este foarte important pentru prevenirea cancerului, dar si a imbatranirii.
Datorita bromelinei pe care o contine, ananasul fluidizeaza sangele, stimuleaza circulatia sanguina, fapt pentru care putem sa-l folosim in prevenirea trombozei, aterosclerozei, in diferite boli ale inimii. Fructul este benefic si pentru cei cu hipertensiune. Conform ultimelor informatii stiintifice, sucul de ananas ajuta la curatarea vaselor sanguine de „rugina”, prevenind accidentele vascular-cerebrale si infarctul miocardic, ceea ce ar trebui sa ne convinga sa bem zilnic cate un pahar de suc sau sa mancam cate un sfert de ananas de marime medie.
Ananasul este si un remediu diuretic foarte bun. De aceea, este recomandat in boli ale rinichilor, inclusiv cu inflamatii, dar si in afectiuni ale ficatului. Ananasul este si un aliat bun al medicului stomatolog. Alcaloizii pe care ii contine au un efect analgezic, de aceea el ajuta la diminuarea durerilor si a inflamatiilor care apar dupa extractia dintelui. Inainte de vizita la cabinetul medical, se recomanda timp de 3-4 zile sa consumati cate jumatate de fruct zilnic. Cercetatorii in domeniu spun ca este o metoda buna pentru prevenirea urmarilor neplacute si nedorite care pot sa apara dupa o extractie mai complicata. Intotdeauna, afectiunile inflamatorii se trateaza mai usor daca zilnic se beau cate doua pahare de suc proaspat de ananas.
Sucul proaspat de ananas ajuta la inlaturarea viermilor intestinali, fapt pentru care scade si intoxicatia organismului.
Cercetatorii au constatat ca ananasul mareste si efectul terapeutic al antibioticelor naturale. Daca mancam zilnic ceapa, usturoi, hrean si bem suc de ananas, dublam efectul antibacterian al plantelor. Asta inseamna prevenirea infectiilor sistemului respirator, a racelilor si a starilor gripale, a sinuzitelor si a bronsitelor. Prezenta serotoninei si triptofanului in ananas ajuta in tratarea depresiilor, imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare.
* Raceala. La primele semne de raceala se prepara un cocktail cu vitamine. In mixer se face o pasta din 100 g de ananas proaspat, care se amesteca cu 150 ml de bors de casa, suc din 1/2 de lamaie, 2 linguri de sirop natural de coacaze si o lingurita de miere de albine lichida (neincalzita). Se consuma de 2-3 ori pe zi.
* Helmintoza. Mai multe specii de viermi intestinali pot fi eliminate cu ajutorul infuziei preparate dintr-un ananas de marime medie, necuratat de coaja. Fructul intreg se spala bine cu apa fierbinte, se taie in bucati mari, care se oparesc cu un litru de apa clocotita. Vasul se acopera cu un capac, deasupra se aseaza o perna si se infuzeaza timp de 3 ore. Infuzia strecurata se bea de 4 ori pe zi: dimineata pe nemancate, de doua ori in timpul zilei, cu o ora inainte de masa, si inainte de culcare, cu doua ore dupa ultima masa.
* Hemoroizi, dermatite, escare. Se curata fructul si din coaja lui tocata marunt se prepara un decoct. Un litru de apa se aduce pana la clocotire, se pun bucatele de coaja de ananas si se lasa sa fiarba pe un foc mic, 20 de minute, apoi se adauga 2 linguri de rozmarin si se mai lasa sa fiarba inca 10 minute. Decoctul se strecoara dupa racire. Un tampon imbibat cu lichid se introduce in anus pentru hemoroizi interni sau se aplica pe anus pentru hemoroizi externi. In cazuri de escare si diferite afectiuni ale pielii se tamponeaza pielea cu decoct de cateva ori pe zi.
* Negi, bataturi vechi. In timpul zilei, se ung locurile cu pricina cu o feliuta de ananas, iar inainte de culcare, se aplica pe negi sau bataturi o felie de coaja, cu partea umeda spre piele, si se prinde cu leucoplast. Dimineata, picioarele se tin in apa fierbinte cu sare si bicarbonat de sodiu. Procedurile se repeta pana se inlatura batatura.
* Greturi, stari de rau. Uneori, persoanelor bolnave li se face rau. Apare starea de greata fara un motiv vizibil, de regula la bolnavii cu hipertensiune, cu mici probleme la nivel de tiroida sau in caz de intoxicatii medicamentoase, dar si la cei meteosensibili. Se da prin razatoare radacina de ghimbir. O lingura de ghimbir ras se macereaza in 300 ml de tuica, timp de 10 zile. Cand apar primele simptome de rau, intr-un pahar cu 50 ml de apa calda se adauga 20 de picaturi din tinctura preparata si 150 ml suc de ananas. Se bea de trei ori pe zi, intre mese.
* Cocktail pentru copii anemici si pentru adulti, dupa o boala grea sau cu depresie. Este nevoie de un pahar inalt, cilindric. Se alege o portocala de circumferinta paharului si se taie cateva rondele cu grosimea de 5 mm. In pahar se toarna 100 ml suc de ananas, se acopera cu o felie de portocala. Deasupra se toarna 150 ml suc de mar, se pune o frunzulita de menta si se acopera cu o felie de portocala. Se mai toarna suc de portocala, se aseaza deasupra cateva bobite de struguri si, dupa dorinta, un cubulet de gheata. Cocktailul creste puterile de aparare a organismului, il imbogateste cu vitamine, diminueaza starile depresive.
Chiar daca are multe calitati terapeutice, sucul de ananas creste aciditatea sucului gastric si nu este recomandat in cazuri de ulcer gastric, hiperaciditate. La fel de atente trebuie sa fie si persoanele cu hemofilie, hemoragii interne.
