download (4)

Anul acesta slujba Sfantii 40 de Mucenici din Sevastia se muta in data de 8 martie deoarece in ziua de 9 martie este sambata Lasatului sec de carne. Astfel, potrivit randuielilor tipiconale din Biserica Ortodoxa, de cade praznicul sfintilor 40 de mucenici in Sambata Lasatului Sec de carne (Sambata Mortilor) slujba lor se pune intreaga in vinerea acelei saptamani, iar sambata se canta numai slujba din Triod (cf. Inv. de Tipic a lui Marcu, I, b.). Aceasta randuiala tipiconala se aplica in toate bisericile cu excep?ia celor care isi sarbatoresc hramul de Sfintii 40 de Mucenici.

In bisericile care au ca ocrotitori pe Sfantii 40 de Mucenici din Sevastia, slujba acestei sarbatori ramane in ziua de 9 martie, dupa cum aflam din tipicul Sfantului Sava (Capitolul XXIV, pag. 664): Daca se va intampla hramul Sfintilor 40 de mucenici sau hramul altui sfant ori al unei sfinte al carui hram il are biserica in Sambata Lasatului sec de carne, atunci cantam toata slujba sfantului asa cum o cantam si pe cea a Intampinarii Domnului cand va fi in zi de sambata. Astfel sarbatoarea hramului acestor biserici ramane neschimbata in ziua de 9 martie.

Sfintii patruzeci de mucenici au patimit in orasul Sevastia din Armenia, in timpul domniei imparatului Liciniu (307-323), la ordinul guvernatorului Agricola.

Cei 40 erau originari din Capadocia si erau legionari in trupele din subordinea lui Agricola. Acesta din urma dorind sa faca pe plac imparatului Liciniu (care domnea peste partea de Rasarit a Imperiului Roman si intrase in conflict cu cumnatul sau, Sfantul Constantin cel Mare – imparat peste partea de Apus a Imperiului Roman, de aceea a pornit o persecutie impotriva crestinilor din teritoriul pe care il stapanea) a cerut ca toti legionarii sai sa jertfeasca idolilor, iar cei care nu au facut acest lucru, declarandu-si credinta crestina au fost arestati. Intre soldatii care au marturisit ca sunt crestini s-au aflat si cei patruzeci de mucenici care dupa opt zile de arest au fost scosi la judecata lui Agricola.

Au fost chinuiti in nenumarate randuri, dar au rabdat. Pana la urma, Agricola a dat porunca sa fie scufundati in apa unui iezer de langa cetate, aproape inghetata, caci era iarna. Se spune ca unul dintre ei nu a mai rezistat si, renuntand la credinta, a iesit din apa si a fost dus intr-o baie calda, dar a murit. Unul dintre soldatii de paza, in acea noapte, a vazut cum o lumina cobora din cer, incalzind aerul deasupra iezerului si patruzeci de cununi luminoase au coborat din cer asupra mucenicilor. Vazand ca o cununa nu are deasupra cui sa se aseze, paznicul cel treaz s-a aruncat in apa, cerandu-I Domnului sa-l numere si pe el in ceata Sfintilor Mucenici. Manios, Agricola a poruncit sa le fie zdrobite gleznele. Sfintii si-au incredintat duhul Domnului. Trupurile le-au fost arse si oasele aruncate in lac, dar se spune ca, dupa trei zile, Sfintii s-au aratat Episcopului Petre, cerandu-i sa-i scoata din apa. Crestinii s-au dus noaptea si oasele au stralucit in apa, ca stelele, aratandu-le unde sunt. Le-au scos si le-au ingropat cu cinste, la loc cuvenit.

Numele lor sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Heracliu, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudiu, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghiu, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leontie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valeriu, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

O parte din moastele lor se aflau si in capela familiei Sfantului Vasile cel Mare.

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Ramona Lengyel

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *