Sfantul Clement de Ancira a vietuit in Galitia, in localitatea de la care si-a luat si numele – Ancira, in vremea stapaniei imparatului Valerian (253-259). Sfantul s-a nascut intr-o familie de rand, iar Sofia, mama lui, fiind o crestina cuvioasa, a fost si cea care l-a invatat pe copil cele despre credinta crestina. Tatal necredincios a murit inca de pe cand copilul era foarte mic.
Maica lui Clement murind cu moarte fireasca si fiind ingropata cu cinste, el a ramas copil cu totul orfan, avand numai pe Dumnezeu tata si cuvintele mamei lui pazindu-le cu dinadinsul in inima sa.
La varsta de numai 12 ani, Sfantul Clement purta deja haina monahala si nevointele cele de zi cu zi ale calugarilor. Dupa doar opt ani de monahism si indelungate nevointe, tanarul Clement este ales, prin randuiala lui Dumnezeu, episcop. Nevointele din chilie s-au continuat cu nevointele cele din lume, viata sfantului fiind o neincetata mucenicie.
El a patimit mult de la toti conducatorii lipsiti de credinta ai vremii, printre care imparatii Diocletian si Maximian, si guvernatorii Dometian, Agripin, Cumvrichiu, Dometiu, Saverdot, Maxim, Afrodisiu, Lucius si Alexandru.
Sub imparatul Diocletian a patimit cu moarte minunata sfantul Clement. A pus imparatul in jurul sfantului multe feluri de materii amagitoare si infioratoare – de o parte argint si aur mult, scrisori imparatesti, care dadeau mucenicului mari dregatorii, haine de mult pret, toata bogatia si podoaba -, iar de alta parte unelte de chinuiri – maini de fier si unghii, paturi de fier, brice ascutite, carbuni aprinsi, caldari, coifuri infocate, tepi, roate, lanturi grele si multime de unelte de chinuire fara de numar.
Unele ca acestea imparatul punand inainte si spre mucenicul cautand, i-a aratat cu mana aurul si darurile cele bogate, zicandu-i: „Acestea, zeii nostri le daruiesc tie, daca cunoscandu-i pe ei, vei incepe a-i cinsti cu inchinaciuni si cu jertfe.” Sfantul si-a intors ochii de la acelea, ca de la niste lucruri proaste, necurate, rele si nevrednice de vedere, apoi a zis cu suspinare: „Sa fie acelea cu zeii vostri spre pierzare”.
Iar imparatul cu groaza cautand, a aratat cu mana spre uneltele de chinuire, zicand catre sfant: „Acestea sant pregatite celor ce nu cred in zeii nostri”. Viteazul mucenic al lui Hristos i-a raspuns: „Daca tiraniile tale, precum ti se pare, sant infricosate, apoi ce socotesti de chinurile acelea, pe care le-a gatit Dumnezeu in iad celor ce nu cred in El? Desi se vad darurile voastre a fi luminoase, minunate si cinstite, pentru cei ce cugeta cele pamantesti, cu mult mai mari insa sant cele ce se dau in ceruri si pe care le-apregatit Dumnezeu celor ce-L iubesc, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit, si la inima omului nu s-au suit”. Sfantul Clement de Ancira si-a dat duhul in mainile lui Dumnezeu dupa multe si nesfarsite chinuri.
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfantul-clement-ancira-sfantul-paulin-nolla-98887.html
