Dr. MIRELA STRANT – medic specialist Medicina de Familie, cu competenta in Apifitoterapie
* E toamna bogata si pietele sunt mai pline ca niciodata de bunatati. Dumnezeu ne-a daruit o recolta extraordinara de cereale, legume si fructe, de care ar trebui sa ne bucuram. Pe langa savoarea si mireasma lor minunata, darurile naturii poarta in ele chiar scanteia vietii: enzimele, aflate acum, toamna, la apogeu *
„Ne scurtam viata cu circa 20 de ani, atunci cand consumam preponderent hrana preparata termic”
– La recentul Congres de Apiterapie din Bucuresti, dizertatia dvs. despre importanta enzimelor in alimentatie s-a bucurat de un mare interes. Avand in vedere ca ele reprezinta cea mai scurta cale spre sanatate, va rog sa le dezvaluiti si cititorilor revistei noastre miracolul lor.
– Enzimele sunt, de fapt, „substantele magice” care pun in miscare toate procesele biochimice care au loc intr-un organism viu. Rolul deosebit de important al enzimelor asupra sanatatii este cunoscut de zeci de ani, dar, din pacate, nu mai este luat foarte in serios de lumea medicala moderna. In celebra sa carte „Hrana vie”, dr. Ernst Gunther spunea: „Nu exista diviziune celulara, crestere si reproducere fara enzime. Ele sunt in acelasi timp administratorii si executorii pe care Creatorul le-a pus in fiecare fiinta vie”. Dr. Edward Howell (primul cercetator care a recunoscut importanta enzimelor din alimentatie pentru nutritia omului) afirma, acum mai bine de 80 de ani: „Enzimele sunt „muncitorii” care cladesc „cu mana lor” intregul corp fizic, folosind in acest scop proteine, glucide si grasimi. Organismul este ca un depozit in care exista toate materialele de constructie, insa fara muncitori, el nu poate incepe constructia”. Cu alte cuvinte, enzimele fac viata posibila, motiv pentru care au fost denumite „catalizatorii vietii” sau „scanteia vietii”.
– Care sunt enzimele de care avem neaparata nevoie?
– Tot arsenalul enzimatic al organismului este important, pentru ca fara enzime nu am putea trai! Ele sunt implicate in toate procesele biochimice ale corpului: metabolice, digestive, hormonale, imunitare, regeneratoare etc. Nici vitaminele, nici mineralele si nici hormonii nu pot face nimic fara enzime. Depindem de ele pentru a respira, pentru a manca, pentru a ne misca, pentru a vedea, adica pentru a functiona! In organism, enzimele lucreaza cu o viteza impresionanta, fiind capabile sa catalizeze pana la cateva zeci de mii de reactii in fiecare secunda. Exista foarte multe tipuri de enzime, dar la modul general, le clasificam in enzime metabolice, digestive si alimentare. Din nefericire, hrana procesata termic si chimic, plina de conservanti, amelioratori de gust, coloranti, arome artificiale si alte „otravuri” moderne nu contine nici macar urma de enzima, de nici un tip! Este bine sa se stie ca enzimele alimentare se gasesc doar in hrana exclusiv cruda (legume, fructe, germeni, seminte, miere, polen crud, pastura, lapte crud, galbenus de ou crud). Supuse la temperaturi de peste 42gr.C, ele sunt distruse iremediabil. Iar fara enzime alimentare, nutrientii din hrana nu mai pot fi asimilati! In plus, noi ne nastem cu o rezerva limitata de enzime, care se consuma in timpul miliardelor de reactii biochimice din organism. Prin urmare, cu cat inaintam in varsta, cantitatea de enzime se diminueaza. Problema este ca enzimele metabolice nu pot fi luate din suplimente alimentare, iar ele trebuie sa ne ajunga pe toata durata vietii! Enzimele actioneaza sinergic: digera alimentele si furnizeaza hrana pentru celule, ca sa le mentina sanatoase. Daca alimentatia noastra contine suficient de multe enzime, proviziile interne vor fi pastrate pentru mentinerea armoniei metabolice. Daca obisnuim sa consumam preponderent hrana gatita (ca in cazul alimentatiei „moderne”), enzimele metabolice vor fi transformate in enzime digestive. Acest „furt” de enzime din alte zone ale corpului pentru intretinerea sistemului digestiv declanseaza o competitie intre diferitele sisteme de organe si tesuturi, ceea ce va duce la epuizarea „stocului” enzimatic (si asa limitat) al organismului, aceasta fiind una dintre cauzele importante ale imbatranirii premature, ale aparitiei bolilor degenerative si ale mortii timpurii.
– Sa intelegem ca longevitatea ne este influentata direct de cantitatea de alimente crude pe care le consumam?
– Experimentele de laborator au demonstrat ca o dieta fara enzime (numai cu hrana gatita) a dus la reducerea cu 30% a duratei de viata la cobai. Facand o analogie cu longevitatea vietii umane, asta inseamna ca, in medie, ne scurtam viata cu circa 20 de ani, atunci cand consumam preponderent hrana preparata termic. Tot experimentele pe animale au aratat ca o alimentatie bazata pe alimente preparate termic duce la cresterea anormala in greutate, la scaderea marimii creierului, la hipertrofierea glandei tiroide, chiar si in prezenta unei cantitati suficiente de iod!…
Statisticile realizate in SUA au relevat faptul ca toti oamenii de peste 50 de ani, decedati accidental (carora li s-a facut autopsie, pentru a se afla cauza exacta a mortii), aveau glanda pituitara afectata. Ulterior, specialistii au descoperit ca acest fapt se datora tocmai alimentatiei „moderne”, neavand nici o legatura cu posibila cauza de deces… Vedeti, deci, ca aceste lucruri se leaga si – conform acestor observatii – intr-adevar, stocul enzimatic de care va vorbeam ne dicteaza durata de viata!
„Hrana gatita este recunoscuta de catre organism ca un „inamic””
– Dupa atatea sute de ani de hrana gatita, cum de nu s-a adaptat organismul uman la ea?
– Pentru ca nu poate face acest lucru! Atunci cand consumam hrana gatita, dupa 30 de minute apare leucocitoza (12.000-20.000 leucocite/mm3), ceea ce arata ca hrana gatita este recunoscuta de catre organism ca un „inamic”. Daca acest lucru se intampla de cateva ori pe zi, timp de mai multi ani, aceasta va duce la suprasolicitarea sistemului imunitar, ceea ce se va reflecta in starea noastra de sanatate. Daca noi consumam prea multa hrana gatita si prea putine cruditati, vor aparea in timp carente de vitamine si minerale, iar de aici – oboseala, apatia, epuizarea, indigestia, balonarea, constipatia, colonul iritabil, obezitatea, bolile metabolice si degenerative (cardiace, articulare, neurologice etc.). Iar daca enzimele pierd controlul asupra inmultirii normale a celulelor din organism, lasa astfel cale libera diviziunii haotice si – prin urmare – bolii celei mai temute: cancerul.
– Previziunile suna, intr-adevar, sumbru… Cu toate acestea, putini dintre noi constientizam importanta prevenirii acestor nenorociri. Ce schimbari ar trebui sa facem, macar in dieta, astfel incat sa ne asiguram necesarul de enzime de care avem nevoie?
– Vestea buna este ca ne putem mari rezerva de enzime consumand „hrana vie”. Un om sanatos nu trebuie sa renunte total la hrana gatita, dar e imperios necesar sa avem un minimum de 60% alimente crude, in dieta zilnica. Putem face asta consumand mai multe fructe si legume, polen crud, pastura, miere, germeni de cereale si seminte. La supe, putem adauga – atunci cand sunt gata – mai multe legume crude, iar salata trebuie sa fie mai mare decat felul principal de mancare! De asemenea, este foarte indicat sa ne alegem o zi pe saptamana in care sa consumam alimente vii de calitate, cum ar fi polenul crud si pastura, fructe si legume proaspete, stoarse si consumate pe loc! Daca vom proceda astfel, vom dispune de mult mai multe substante nutritive, vitamine si minerale din alimente, ceea ce se va reflecta in starea noastra de sanatate si longevitate! Si asta, pentru ca hrana vie ne intareste sistemul imunitar, ne protejeaza de actiunea radicalilor liberi, ne aduce energie si putere, ne regleaza greutatea si ne infrumuseteaza pielea, fiind cel mai bun cosmetic pe care il avem la indemana. Dintre toate alimentele vii, cateva sunt apreciate in mod deosebit pentru continutul enzimatic bogat: germenii de cereale si semintele (grau, orz, ovaz, mei, quinoa, hrisca, in, susan, floarea-soarelui, fasole mung, adzuki, lucerna, trifoi, ridiche neagra, broccoli etc.), pastura si polenul crud, mierea, legumele si fructele. Daca acestea ar reprezenta 60% din totalul alimentelor pe care le consumam zilnic, am avea o sanatate de invidiat!
– Avantajele „hranei vii” au fost demonstrate prin studii stiintifice?
– Nu e nevoie! Dovada incontestabila ca acest tip de alimentatie este mai sanatos si in armonie cu nevoile organismului uman ne este la indemana… Marturie stau chiar populatiile longevive ale lumii, care si-au pastrat alimentatia traditionala, bazata pe cruditati. Acesti oameni, care traiesc in locuri extrem de izolate, fiind feriti, astfel, de „beneficiile” vietii moderne, au o sanatate exceptionala si ating varste incredibile, pastrandu-si acuitatea mentala, dar si puterea de munca, pana la peste 100 de ani. Totodata, capacitatea lor de procreere depaseste orice imaginatie, ei ajungand sa fie parinti la varste la care multi dintre oameni si-au incheiat periplul pamantesc. Un exemplu sugestiv este cel al locuitorilor zonei Hunza, din Pakistan. Ei traiesc la inaltime, pe muntele Himalaya, intr-un loc de o frumusete uluitoare. Hrana lor pe timpul verii este 99% vegetala, din care 80% e alcatuita din fructe si legume crude. Iarna se delecteaza cu fructe si seminte uscate, lapte crud si branzeturi. Ating frecvent varste de 120-140 de ani, nu cunosc boala, si nu putini proaspeti parinti au varste cuprinse intre 70 si 90 de ani!
Satul Vilcabamba din Ecuador se mandreste, si el, cu longevitatea locuitorilor sai. In 1973, dr. Alexander Leaf publica in „National Geographic” poza lui Miguel Carpio, un taran in varsta de 123 de ani, descris ca un personaj care „alearga toata ziua dupa femei”. Ei bine, acesti oameni nu numai ca sunt deosebit de longevivi, ci isi pastreaza intacte facultatile mintale si nu sufera de boli degenerative, ca Parkinsonul, dementa Alzheimer, scleroza in placi, osteoporoza, cancerul ori bolile de inima. Secretul consta, si in acest caz, tot in alimentatia lor naturala: fructe (afine rosii de padure, zmeura, dude, coacaze negre, mere, citrice si capsuni), legume proaspete (varza, dovleci, castraveti, ardei verzi, rosii, cartofi), o bogatie de plante aromatice si, uneori, lactate.
In zona desertica din Georgia (fosta republica sovietica), mai mult de 200 de apicultori au peste 125 de ani si sunt foarte sanatosi! Ei consuma zilnic polen crud si miere. Iar exemplele pot continua…
Interesant este si experimentul pe care l-a facut un cunoscut apiterapeut din Portugalia, Antonio Couto, in urma cu aproape doi ani, cand timp de 6 luni el a mancat doar polen crud (250 g zilnic), putina miere si cateva fructe. Compozitia deosebit de complexa a polenului crud, impreuna cu enzimele existente in el, au facut ca organismul sa aiba toti nutrientii necesari, iar starea lui de bine si de energie s-au imbunatatit extrem de mult.
In concluzie, e important sa mancam cat mai multa hrana vie, sa introducem mai multe alimente crude in regimul zilnic. Fructele si legumele crude, produsele apicole si germenii din seminte ne furnizeaza o paleta mai larga de substante nutritive si enzime decat orice alt tip de alimentatie, ne regenereaza organismul, ne dau energie si ne intaresc sanatatea. E atat de simplu!… Pietele toamnei gem de rodul greu al pamantului.
Sursa: http://www.formula-as.ro
Ramona Lengyel