Meditatia

05 mart., 2013

download

Multora li se pare un moft, o moda orientala. Nu va luati dupa barfe! Cercetari recente afirma ca meditatia este cel mai formidabil remediu impotriva inamicului public numarul unu: stresul, cauza principala a bolilor „civilizate” –

Alunga cioara!

Nimic nu e mai greu decat sa nu te gandesti la nimic. In special pentru incepatori. Numai gandul la asa ceva iti si provoaca stres. Desi instructiunile pentru cel dintai exercitiu de meditatie suna atat de simplu: „Concentreaza-te pe respiratie si simte aerul racoros in nari. Inspira si expira. Inspira si expira”.
Sa respiri fara sa te gandesti la nimic? Ca s-a terminat laptele din frigider, de exemplu, sau ca telefonul, pe care il astepti de o saptamana de la iubitul tau, n-a mai venit? Permanent, mintea noastra e strabatuta de ganduri razlete, ca de niste carduri croncanitoare de ciori. Pozitia lotus nu e comoda pentru oricine, face sa ti se contracte muschii spatelui si, in loc de relaxarea promisa, observi ca pulsul tau o ia razna. Acesta sa fie startul catre o viata mai sanatoasa, eventual, chiar mai fericita, promisa de meditatie? Specialistii jura ca da. „Cei ce practica meditatia sunt capabili sa-si focalizeze atentia, gestioneaza mai bine stresul si detin un control perfect asupra propriilor sentimente”, spun ei. Mai mult inca. Medicii descopera ca acest antrenament al spiritului este un adevarat panaceu universal: impotriva neurasteniei, a durerilor, a hipertensiunii si a depresiilor. Adica, o binecuvantare pentru toate bolile endemice care implica, in egala masura, psihicul si corpul. Pentru ca nu exista in Europa si America, specialistii importa ritualuri orientale, indiene, japoneze si chinezesti, cu o vechime de trei milenii, incluzandu-le in medicina moderna de preventie. Cercetarile asupra meditatiei iau amploare, iar in majoritatea marilor clinici americane, ea este inclusa ca un tratament permanent.

Cand creierul face bicepsi

In prezent, medicii, psihologii si filosofii discuta aprins, incercand sa inteleaga exact ce se petrece in creier, ca si in intregul organism, in timpul meditatiei. De unde vine starea de bine? Care celule si hormoni sunt raspunzatori pentru acea suspecta „iluminare” si bucurie? Un lucru e sigur si a fost dovedit de neurologi: in timpul meditatiei substanta cenusie isi mareste masa. Creierul creste precum bicepsii halterofililor. Cu cat meditatia e mai frecventa si mai profunda, cu atat ne relaxam mai puternic si ne inconjuram de un zid de aparare contra stresului existentei.
Aproape jumatate dintre europeni se simt obositi si stresati in permanenta si cauta cu disperare o strategie care sa le asigure supravietuirea, in conditiile acestei dementiale multitudini de preocupari cotidiene cu care ne confruntam, mereu expusi solicitarilor, necontenit in actiune, foarte rar relaxati. Exceptie fac doar oamenii care stiu sa mediteze, care izbutesc sa incetineasca ritmul nebun al vietii.

Relaxare si vioiciune

Toate formele de meditatie – Zen, Yoga, Tai-Chi, rugaciune sau concentrarea atentiei pe respiratie – se aseamana prin metodele de antrenament mental: „Meditatia combina relaxarea corporala profunda cu o mare agerime a mintii”, explica psihologii. Noptile fara somn, torturate de ganduri, raman o amintire. Deciziile necesare in situatii stresante sunt mai usor de luat. Atentia si memoria se imbunatatesc. Scade considerabil frecventa infectiilor si a bolilor de inima. In SUA, pana si detinutii din inchisori si soldatii de elita, puscasii marini, sunt trimisi la cursuri, unde li se preda meditatia.
S-a pus intrebarea: cat timp trebuie sa exerseze cineva pentru a ajunge sa beneficieze de avantajele metodei? Meditatia actioneaza rapid, au concluzionat cercetatorii, dupa ce au supus unui examen de tomografie computerizata un numar de incepatori ce efectuasera zilnic, timp de opt saptamani, un program de exercitii de meditatie, cu durata de 30 de minute. S-a constatat ca, in unele zone, structura creierului se modificase. Mai ales in hipocamp, grosimea substantei cenusii crescuse. Hipocampul detine un rol important in memoria de lunga durata si in procesele afective. Dar si in ariile asociate cu autoperceptia si cu capacitatea de empatie in raport cu semenii, substanta cenusie isi mareste volumul.

Recorduri mentale dobandite prin meditatie

Specialistii cred ca grosimea sporita a straturilor de neuroni, obtinuta prin meditatie, imbunatateste functionarea unor zone cerebrale. „Este posibil ca aceste modificari sa-i ajute pe cei ce practica meditatia sa vada lumea cu alti ochi. E fascinant sa observi cum oamenii isi pot influenta activ creierul prin meditatie, reusind astfel sa-si amplifice starea de bine”, spun cercetatorii. Dintr-o serie de studii anterioare se cunoaste faptul ca modificarile structurale ale creierului sunt si mai pronuntate la calugarii tibetani, pentru care meditatia reprezinta „profesia de baza” pe o perioada de timp indelungata. Cand in timpul meditatiei li se pune pe cap o casca cu mai mult de doua sute de senzori EEG, neurologii masoara in creier o stare de excitatie neobisnuit de intensa, in care dominante sunt asa-numitele unde gama. Avand in vedere toate acestea, se presupune ca tehnicile de meditatie ar putea fi intrebuintate si in cadrul programului de protectie impotriva dementei senile (Alzheimer) in viitor. Exista deja unele studii din care reiese ca meditatia practicata la batranete poate incetini procesul de reducere a substantei cenusii de la nivelul scoartei cerebrale.
Cand medicii instaleaza in laborator o persoana care mediteaza si o conecteaza prin cabluri la aparatele lor de masura, ei remarca, in primul rand, cum se relaxeaza intregul organism in cursul exercitiilor. El consuma mai putin oxigen. Frecventa respiratiei si tensiunea arteriala se reduc. Tonusul muscular scade. Nivelul hormonilor stresului se normalizeaza. Din punct de vedere fiziologic, tot ce se intampla este exact opusul unei reactii produse de stres. Dar meditatia nu combate doar stresul, ci vindeca si urmarile lui neplacute, cum ar fi durerile de cap, migrenele si tulburarile de somn. In tratamentul depresivilor, ea si-a adjudecat inca de pe acum un loc important, dovedindu-si din plin eficienta. La pacientii cu trei episoade depresive la activ, numarul recidivelor s-a redus la jumatate. O buna introducere in practica meditatiei o constituie antrenamentul atentiei. El porneste de la necesitatea ca omul sa traiasca momentul prezent cu atentia concentrata la maximum. Sa perceapa ca printr-o lupa tot ce se petrece in el si in jurul lui, factorul hotarator fiind ca, in tot acest timp, el sa priveasca lucrurile cu calm.

Comparatie intre diferitele scoli

Fiecare cultura are propria sa traditie referitoare la meditatie. Debutantii au libertatea de a alege.

Mistica crestina

Este o invatatura despre rugaciune si contemplatie, elaborata de misticii Evului Mediu. Are o indelungata traditie, mai ales in biserica ortodoxa, aspirand la unirea cu Dumnezeu in viata de dupa moarte. Aici se practica rugaciunea lui Iisus (Rugaciunea Inimii) considerata de multi ca o forma de meditatie. („Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”.) In bisericile catolice, cantarea psalmilor, exercitiile sau rostirea rugaciunilor rozariului includ in mod evident elemente de meditatie.

Vipassana

O metoda de concentrare a atentiei foarte populara in Occident, provenita din Birmania, Sri Lanka si Thailanda. Invatatura budista are drept tel iluminarea. Numeroase tipuri de exercitii, cum ar fi observarea respiratiei si meditatia in pozitie sezand au fost preluate in terapia stresului.

Yoga

Invatatura filosofica indiana, veche de peste 2000 de ani. Contine atat exercitii cu caracter meditativ, cat si fizice. Scopul este acela de a aduce in armonie trupul, mintea si sufletul. In yoga moderna, in centrul preocuparilor se afla intretinerea sanatatii. Astfel au luat nastere nenumarate curente „noi” in yoga.

Budismul tibetan

Tinta este de a tinde catre iluminare, spre binele tuturor fiintelor de pe lume. In meditatie se folosesc ca suport mantre, cantece si imagini frumoase, cu lotusi sau semne stralucitoare. O insemnatate deosebita o are legatura foarte stransa dintre discipol si invatator. Reprezentant de notorietate mondiala: Dalai Lama.

Zen

Curent budist din Extremul Orient, raspandit in special in Japonia. Tipic: pozitia sezand in lotus, la fel ca in yoga. Se mediteaza zilnic, deseori timp de mai multe ceasuri. Scopul urmarit este linistirea gandurilor. Maestrii Zen obisnuiesc sa le dea invataceilor drept teme de reflectie enigme absurde, numite „koan”.
Concentrarea atentiei (MBSR)
Program occidental de factura medicala, orientat spre combaterea stresului, a durerii si fricii, conceput de americanul Jon Kabat-Zinn, in anul 1979. Elementele principale sunt: antrenamentul perceptiei corporale, observarea respiratiei, meditatia in pozitie sezand, yoga, terapie comportamentala.

7 pasi catre meditatie

– Nu exista meditatie fara concentrarea atentiei.
Sfaturile care urmeaza reprezinta cativa pasi importanti –

1. Trageti aer in piept!

In aproape toate formele de meditatie, respiratia joaca un rol central. Ea reprezinta cea mai simpla cale de acces la meditatie, un fel de ancora de care va puteti prinde, ca sa va concentrati si sa va regasiti calmul. Si ea indica starea dvs. de spirit. Debutantii in meditatie se surprind adesea incercand sa-si dirijeze respiratia. De fapt, se doreste tocmai contrariul: sa respiri, pur si simplu. Va puteti ajuta, punand palmele pe abdomen. Urmariti cu atentie in timpul meditatiei cum se schimba respiratia dvs.

2. Observati-va trei minute

Pentru ca atentia sa va imbogateasca viata, e foarte important sa exersati regulat. Exista si meditatia de 3 minute, de folosit in pauzele scurte: 1. Luati pozitia in picioare, cu spatele drept. Ce ganditi si simtiti acum? 2. Concentrati-va pe respiratie. 3. Extindeti perceptia asupra corpului, a tinutei dvs., a expresiei fetei.

3. Intelegeti-va modelele de reactie

Ca sa va aparati mai bine de stres, este important sa va intelegeti propriile modele de reactie negativa. Scrieti pe o lista cele trei situatii stresante cu care va intalniti cel mai frecvent. Notati alaturat si simptomele dvs., de pilda: furie, spasme musculare, transpiratie, respiratie superficiala. Sau va reprimati aceste manifestari si aprindeti o tigara? Atunci intrebati-va: De fapt, ce mi-ar face bine in situatia respectiva?

4. Mancati cu toate simturile

Faimoasa, dar mereu surprinzatoare: meditatia cu stafide. Luati un bob intre degete si cercetati-l cu toate simturile: culoare, miros, marime, consistenta. Inchideti ochii si pipaiti suprafata incretita. Apoi stafida se va plimba prin gura dvs. Mai intai sugeti-o, pe urma muscati-o si gustati-o pe indelete. Cam dupa cinci minute, a venit in sfarsit vremea s-o inghititi. Toate zonele creierului sunt activate? Atunci mancati o a doua stafida – iar explozia gustului in gura dvs. va va coplesi. Incercati sa mancati cu tot atata atentie si alte alimente.
In general, acordati mai multa atentie meselor dvs. Dezvatati-va sa luati masa in fata televizorului. Faceti macar o data proba de a lasa tacamul jos in timp ce mestecati. Avantajul acestui obstacol pus in fata deprinderii de a infuleca in graba: veti avea senzatia de satietate si veti manca mai putin.

5. Relaxati-va la birou

Incercati ca, stand in masina, sa va percepeti contractiile musculare: aveti mainile incordate pe volan, umerii trasi in sus? In acest caz, destindeti-va. Repetati verificarea de mai multe ori pe zi, cand va aflati la birou. Cand semaforul trece dintr-o data pe rosu, concentrati-va pe respiratie, in loc sa va enervati. Un pont pentru intalnirea de afaceri: daca in primele trei minute toti participantii vor privi tacuti tablia mesei, concentrandu-se, dupa aceea comunicarea va decurge mai bine.

6. Reduceti viteza!

Fiti curajosi si indrazniti mai des sa lasati deoparte multitudinea de preocupari, limitandu-va la una singura. A te dedica profund unui lucru e o binefacere pentru creier, afirma neurologii. Incetiniti tot ce faceti: mersul, pedalatul pe bicicleta, sofatul – toate se pot derula o idee mai lent, fara pierderi insemnate. Ce efect are aceasta incetinire asupra respiratiei dvs. si a tensiunilor din corp? Relaxare si stare de bine.

7. Surprindeti-va

In locul drumului obisnuit, alegeti o ruta noua, faceti un ocol cand va duceti la supermarket sau apropiati-va de un coleg care nu va e simpatic si vorbiti-i. Dinamitati rutina – poate ar fi cazul sa va permiteti o felie de paine cu Nutella la cina? Jucati-va putin cu unghiul din care priviti lucrurile: inlocuiti cuvantul „problema” cu „provocare”. Ce puteti invata din asta? Creierul dvs. devine mai flexibil. Aceasta se transfera si pe alte planuri ale existentei dvs.

Sursa: http://www.formula-as.ro

Ramona Lengyel

Distribuie

About the author

Related Posts

Leave a reply