Ion Heliade-R?dulescu nascut pe 6 ianuarie 1802 la Targoviste si pleaca de pe aceasta lume pe 27 aprilie 1872 la Bucuresti. El a fost un scriitor, filolog si om politic roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte ( 1867 – 1870 ). Heliade a fost considerat cel mai important scriiitor din cultura romana prepasoptista.
Asa cum se obisnuia in acele vremuri, Ion Heliade R?dulescu a invatat limba greaca inainte de a invata sa citeasca in limba romana. In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la ” Sf.Sava „. Este membru activ al asociatilor culturale din epoca. Prima asociatie culturala este ” Societatea Literara ” ( din 1827 ) ce promova ideile iluministe, infintarea scolilor romanesti, construirea unui teatru national, promovarea operelor in limba romana si traducerea operelor straine in limba romana. In aceasta etapa al vietii sale Heliade se ocupa cu traducerile operelor din Lamartine. In 1828 Heliade se evidenteaza la Sibiu cu ” Gramatica Romaneasca ” in care incearca sa simplifice alfabetul chiliric sa unifice limba romana. Heliade este intemeietorul presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc ( 1829 ). Curierul de ambe sexe ( 1837 ) este una dintre cele mai importante reviste ce le-a infiintat Heliade. In 1833 a fondat: ” Societatea Filarmonica „. In 1830, Heliade pulica volumul: ” Meditatii poetice dintr-ale lui A. de Lamartine ”. Traduse si alaturate cu alte buca?i originale din D. I. Eliad. In anul 1835 publica traducerea comediei Amfitrion de Molière si infiinteaza Gazeta Teatrului Na?ional. In 1836 isi aduna toate productia literara in volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze ?i de poezie. Implicat in evenimentele de la 1848 ( a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz, membru in guvernul provizoriu, etc.). In 1846, Heliade propune planul unei ” biblioteci universale „, scopul fiind sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor.
Teoretician si indrumator literar in ” Regulile sau gramatica poeziei ”.
Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele, realizat fragmentar, a cultivat meditatia cu motive preromantice, lamartiniene: ” O noapte pe ruinele Targovistei, elegia ” Dragele mele umbre ”, mitul popular ” Sburatorul ”, capodopera sa literara, satira si fabula politica.
Proza cu continut satiric si pamfletar, in maniera fiziologilor: ” Domnul Sarsaila autorul ”, ” Conu Dragan ” si ” Cuconita Dragana ”.
Este autor a numeroase traduceri, imitatii ?i prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Alighieri, Goethe, Byron etc.
Preocupari de natura filosofica si religioasa de inspiratie gnostica ( ” Biblicele, 1858 ”; ” Echilibru între antiteze ” ).
Ramona Lengyel
