Abordam un subiect care in urma cu 10-15 ani ar fi starnit zambete si nu ingrijorare, cum starneste acum, cand perturbatiile climatice au devenit o problema grava de sanatate, cand cu fiecare val de canicula cateva mii de cardiaci ajung in spital sau mor in ambulante, cand spitalele de psihiatrie se aglomereaza cu oameni carora vremea le deregleaza comportamentul. Meteosensibilitatea nu mai este o gluma. Nepregatiti pentru acest fenomen, medicii si autoritatile medicale internationale au fost luate prin surprindere de acest „rau al veacului” care – spre deosebire de simulacrele cu epidemii de gripa aviara -, afecteaza cu adevarat populatia. Astfel ca o intrebare de maxima actualitate suna asa:
Din punctul de vedere al medicinii oficiale, raspunsul este simplu si oarecum surprinzator: nimic. In afara sfaturilor generale, gen: „Nu iesiti din casa cand temperatura depaseste 30 de grade Celsius” sau „Beti multa apa si acoperiti-va capul cand iesiti la soare”, nimeni nu ofera nici o solutie. Aceasta, pentru ca raspunsul la aceasta intrebare nu tine de un medicament sau de un tratament standard, ci este individualizat pentru fiecare persoana in parte. Combaterea meteosensibilitatii este foarte diferita la o persoana care sufera de ischemie cardiaca, fata de o persoana care sufera de anxietate sau de probleme articulare. De fapt, atunci cand vorbim de aceasta sensibilitate, ceea ce intereseaza nu este variatia climatica, ci „terenul” uman pe care aceasta variatie este resimtita. Pentru ca, dincolo de vremea care pare ca o ia razna uneori, principala problema suntem noi, cei care am devenit asemenea unei plante de sera, tot mai sensibili, in sens negativ, la ce se intampla in mediul ambiant. Se poate face ceva impotriva acestei „sensibilitati dobandite” la variatiile vremii? Cu siguranta da, iar in continuare, vom vedea cateva repere foarte clare, recomandate pe diferitele categorii de persoane care se confrunta cu meteosensibilitatea:
La bolnavii de ischemie cardiaca, meteosensibilitatea se manifesta cel mai frecvent atunci cand apar campurile de presiune atmosferica joasa, la schimbarile bruste de temperatura, precum si in timpul arsitei. Cea mai periculoasa pentru cardiaci este vremea caniculara, in special canicula prelungita, care face numeroase victime in fiecare vara. Atunci cand vremea are caracteristicile sus mentionate, creste exponential riscul aparitiei crizelor de anghina pectorala, de aritmie, precum si riscul producerii de infarct, cu consecinte adesea mortale.
Tratamentul meteosensibilitatii la cardiaci presupune adaptarea organismului la fiecare anotimp, cu ajutorul curelor de teren, cu o alimentatie care sa solicite cat mai putin sistemul cardio-vascular, cu administrarea de plante contra ischemiei cardiace, cu tehnici de respiratie controlata.
Cura de teren se face de macar trei ori pe saptamana si consta intr-o plimbare in pas cat de vioi (asa incat inima sa nu fie totusi solicitata in exces), dimineata, intre orele 7 si 9.30, in parc, pe o strada retrasa, cu pomi sau, daca este posibil, in padure. Organismul receptioneaza schimbarile de temperatura in timpul curelor de teren si, fiind solicitat gradat si nu brusc, are timp sa-si adapteze finele mecanisme neuro-endocrine ce coordoneaza activitatea cardiaca. Cura de teren este foarte bine completata de
respiratia controlata, care presupune o inspiratie si o expiratie cat mai lente si profunde, folosind intreaga capacitate pulmonara. Zilnic este recomandat sa se faca 50 de respiratii complete succesive (in mai multe reprize), lente si regulate, cat mai relaxate, menite sa stabilizeze ritmul cardiac, sa creasca in mod natural capacitatea de efort, sa ajute la dobandirea unei stari de calm interior.
Alimentatia va fi cat mai saraca in carne si grasimi saturate (ulei rafinat, margarina, grasimi animale), fara alcool, si cat mai bogata in legume si fructe. Ca planta adaptogena (care ajuta sistemul cardiovascular sa se regleze rapid la schimbarile vremii) se recomanda in mod special talpa-gastei (Leonurus cardiaca), foarte eficienta drept calmant, anti-aritmic si vasodilatator coronarian. Se administreaza sub forma de tinctura, cate 4 lingurite pe zi.
Temperaturile de peste 30 de grade si soarele puternic, campurile atmosferice de presiune joasa sunt principalii inamici al hipertensivilor, care in aceste conditii se pot confrunta cu variatii mari si/sau valori ridicate ale tensiunii arteriale, fenomene care pot duce la producerea unui infarct miocardic sau a unui accident vascular. In aceste conditii masurile de adaptare rapida a organismului sunt decisive.
Alimentatia: se recomanda eliminarea in aceasta perioada a carnii si produselor din carne, a condimentelor „fierbinti” (piper negru, piper alb, ardei iute, mustar iute etc.), a sarii de bucatarie, a mancarurilor servite la temperaturi ridicate. In schimb, se vor consuma multe salate de cruditati, lactate sarace in calorii, cereale integrale, miere de albine, polen de albine. Pentru hipertensivi este important sa faca si asa numita
cultura fizica medicala, cu ajutorul unui specialist recomandat de medic, specialist care va ajuta pacientul sa-si mentina o capacitate de efort ridicata si il va face sa inteleaga limitele pana la care organismul permite o solicitare fizica, fara a aparea riscuri majore pentru sanatate. Se mai recomanda plantele diuretice, adica boabele de ienupar, cozile de cirese, florile de soc, care vor ajuta organismul in perioadele calde, cand consumul de lichide este ridicat, sa mentina nivelul apei la cote normale. Ca planta adaptogena, este indicata valeriana, sub forma de tinctura, din care se iau de 3-4 ori pe zi cate 50 de picaturi.
Este un subiect de maxim interes, pentru ca nu se refera doar la persoanele cu anxietate cu manifestari patologice clare, diagnosticata si tratata ca atare de specialisti, ci si la omul obisnuit, care in timpul manifestarilor climatice extreme, cum ar fi canicula prelungita, ploile care produc inundatii, variatiile foarte bruste de temperatura, resimte stari de disconfort psihic puternic, traduse prin: stari de teama sau neliniste fara un motiv aparent, reactii exagerate la stimuli de stres obisnuiti, insomnie, incapacitate temporara de a lua decizii etc. Anxietatea le este caracteristica tot mai multor oameni din societatea noastra si este intretinuta puternic, mai mult sau mai putin constient, de catre mijloacele media, care si-au facut din schimbarile climatice un subiect de prim ordin, prezentandu-le in culori apocaliptice. Rezultatul: dupa ce un om obisnuit priveste seara de seara de zeci si sute de ori campuri parjolite, copaci smulsi din radacini, tornade, suvoaie care matura totul in cale, nameti cat casa sau oameni ucisi de fulgere, urmarea este o stare de stres avansat, care evolueaza spre stari de teama, fara un motiv aparent. Ce e de facut impotriva anxietatii? In primul rand, sa avem grija de igiena… mentala. Este un termen inedit si defineste un set de masuri care sa ne crute subconstientul de sugestiile negative din exterior. Aceste sugestii lucreaza nestiut in mintea fiecaruia dintre noi si, in timp, pot induce la persoanele mai receptive stari de teama sau de panica, fara un motiv aparent si care se activeaza odata cu capriciile climatice. Concret, daca nu doriti ca fiecare schimbare brusca de vreme si fiecare fenomen meteo extrem sa va dea peste cap viata emotionala, incercati sa puneti in practica cateva masuri de igiena mentala:
Nu va uitati la televizor mai mult de jumatate de ora – maxim o ora pe zi, deoarece uitatul prelungit la televizor sensibilizeaza excesiv psihicul si ii da o receptivitate mediumica la stimulii perturbatori, inclusiv la stimulii climatici.
Ramaneti doar timpul strict necesar in fata calculatorului. Petreceti-va cat mai mult timp in natura, in liniste, eventual facand sport in aer curat.
Incercati sa va formati propria imagine despre lucrurile care va intereseaza si nu lasati pesimistii sa va dea impresia ca totul in jur este un dezastru.
Creati-va un obicei, ca in orice moment dificil, sa identificati macar trei laturi bune ale situatiei prezente, care vor deveni apoi puncte de sprijin pentru a iesi din impas.
Dupa cum remarcati, sfaturile de mai sus nu se refera neaparat la meteosensibilitate in sine, ci sunt un set de masuri generale, pentru evitarea anxietatii. Un ajutor suplimentar ne vine de la o planta adaptogena despre care am mai vorbit in paginile noastre: ghizdeiul (Lotus corniculatus). Din florile acestei plante de faneata se face o pulbere care se administreaza de patru ori pe zi, in cure de minimum trei luni. Are efecte psiho-stabilizante, calmante, ajuta la eliminarea starilor de teama fara motiv, imbunatateste somnul.
In peste 50% din cazuri, declansarea unei depresii este in legatura cu o perioada climatica dificila. Cel mai adesea, depresia se declanseaza atunci cand vremea se raceste, devine umeda si noroasa, cand lumina isi pierde din intensitate sau cand vegetatia moare. Ca si anxietatea, depresia este foarte larg raspandita in randul oamenilor din zilele noastre, chiar daca cei in cauza nu o numesc depresie, ci pur si simplu tristete prelungita, pesimism, indispozitie etc. Intrucatva, „sezonul depresiilor” alterneaza cu cel al anxietatii. In timp ce problemele de anxietate sunt declansate de clima stimulenta, foarte calda, puternic insorita ori cu schimbari bruste si caracter stihinic, depresia apare in perioadele reci, cu lumina putina, cu grad ridicat de umiditate si cu o aparenta de permanenta. Depresia in faze incipiente sau mai putin avansate se trateaza foarte bine cu ajutorul unor demersuri de adaptare climatica uimitor de simple. Mersul in pas vioi pe munte, in padure sau pe malul unui lac, exercitiile facute in aer liber au darul sa determine secretia de neurotransmitatori care ajuta la dobandirea unei stari de dinamism si optimism. Mancarea calda, proaspata, ceva mai bogata in calorii si suficient condimentata, ajuta de asemenea la depasirea paselor depresive induse de vreme. Ca remediu pe termen lung, se recomanda o combinatie simpla, cu efecte exceptionale: busuioc + sunatoare. Cele doua plante sa macina cu rasnita electrica de cafea, si pulberile obtinute astfel se combina in proportii egale. Se administreaza patru grame din preparatul obtinut, de 3-4 ori pe zi, in cure de 2 luni cu 10 zile de pauza.
Subiectul „insomnie” a devenit tot mai sensibil in ultimii ani, tulburarile de somn care includ dificultatea de a adormi, trezirile nocturne frecvente, somnul intrerupt si agitat aparand tot mai des si la tot mai multe persoane. O vina clara in aceasta directie o are cresterea sensibilitatii la variatiile climatice. Tratamentele contra insomniei la meteosensibili sunt diferentiate, in functie de factorii climatici care conduc la aparitia tulburarilor de somn:
Insomnia produsa de temperaturile ridicate – intern, se administreaza cu jumatate de ora inainte de culcare o cana cu infuzie combinata de salvie si de menta. Acest remediu are efecte racoritoare si anti-sudorifice, eliminand transpiratia nocturna abundenta, care duce la trezirea in timpul noptii. Daca aerul in camera de somn este prea cald, atunci este recomandata o prima repriza de relaxare sau chiar de somn scurt (maximum o ora) in aer liber, pe balcon, pe terasa sau in alt loc propice. O alta solutie este aerul conditionat, cu conditia ca acesta sa fie pus in functiune cu 5 ore inainte de culcare, pentru a raci camera, asa incat in momentul somnului, aparatul sa poata fi oprit, pentru a nu produce alte probleme de sanatate.
Insomnia produsa de presiunea atmosferica scazuta – un leac ale carui virtuti au fost adesea constatate in practica este respiratia abdominala profunda (care foloseste lobii inferiori ai plamanilor), cate 30-50 de executii inainte de culcare. Se pare ca respiratia abdominala facuta lent, regulat si silentios (fara zgomot), este foarte eficienta pentru calmarea psihicului, ce devine foarte surescitat in timp ce presiunea atmosferica este scazuta, si produce insomnie. Suplimentar, inainte de culcare, se consuma o cana de infuzie combinata de sunatoare si talpa-gastei – doua plante calmante foarte bune, care vor induce un somn lin si profund.
Insomnia produsa de intensificarile vantului – se trateaza foarte bine cu un masaj bland, facut cu ulei de masline sau cu o crema hidratanta. Se practica inainte de culcare. Foarte eficienta este si relaxarea pe un fond sonor linistitor, cum ar fi cel al muzicii terapeutice (gasiti acum Cd-uri in toate magazinele de muzica specializate) ce contine zgomote din natura: susur de izvor, fosnet de frunze, ciripit de pasari etc. Camera de somn va fi aromatizata cu ulei volatil de lavanda.
Insomnia produsa de turbulente atmosferice – exista persoane la care insomnia este un mijloc de avertizare al organismului pentru perturbari climaterice, cum ar fi furtunile, caderile masive de precipitatii etc. In cazul acestui tip de insomnie, se recomanda un tratament simplu, cu tinctura de valeriana (Valeriana officinalis), din care se iau 1-2 lingurite inainte de culcare. Suplimentar, se recomanda aromatizarea camerei de somn cu ulei volatil de brad sau de pin.
Cel mai adesea, migrena apare atunci cand se manifesta campurile de presiune atmosferica scazuta, precum si atunci cand este vant si frig. Pe termen mediu si lung, un tratament foarte bun este cel prin acupunctura, 10-12 sedinte de echilibrare energetica prin aceasta straveche metoda de medicina chineza fiind un adevarat antidot contra durerilor de cap si fenomenelor conexe ce apar la meteosensibili. Dintre plantele adaptogene, rezultate remarcabile se obtin prin consumarea infuziei calde, indulcite cu miere, de roinita (Melissa officinalis), care are efecte calmante si antinevralgice. Un alt remediu foarte bun este obligeana (Acorus calammus), administrata sub forma de pulbere, cate 3 lingurite rase pe zi. Este foarte eficienta, mai ales atunci cand migrena este declansata de campurile de presiune atmosferica scazuta. Atunci cand migrena este produsa de frig si vant (are aspect de nevralgie), rezultate foarte bune se obtin cu un tratament popular simplu: un saculet de panza se umple cu sare cat de calda se poate suporta, care apoi se aplica pe zona dureroasa, mentinandu-se pana durerea este eliminata. Daca migrena este corelata cu probleme biliare (vezica biliara este la unele persoane neasteptat de sensibila la conditiile climatice) se administreaza patru doze a cate 50 de picaturi de tinctura de pelin.
Foarte multe persoane se confrunta cu caderi de imunitate, cand vremea se raceste brusc si/sau vantul prezinta intensificari. Devin foarte vulnerabile la gripa si la guturai, la bronsite, la cistita, la nefrita etc. Ce este de facut pentru a tine pe linia de plutire sistemul natural de aparare a organismului, atunci cand vine, de pilda, un val de frig? In primul rand trebuie sa ne incalzim corpul. Iar aceasta se face nu doar cu ajutorul hainelor, ci si cu ajutorul exercitiilor fizice dinamice, care intensifica arderile de calorii in organism si maresc rezistenta acestuia pe ansamblu. Apoi, calirea prin dusuri reci, de scurta durata (maximum 120 de secunde), prin plimbari in pas vioi in aer liber, indiferent de vremea de afara. In fine, dintre plantele medicinale recomandate pentru imunitate, atunci cand vine frigul, mentionam: radacina de iarba mare (Inula helenium), care se administreaza sub forma de pulbere, cate 1 gram de trei ori pe zi si se recomanda persoanelor la care scaderea imunitatii apare mai ales la nivelul cailor respiratorii (fac secretii abundente la venirea frigului). Boabele de ienupar (Juniperus communis) consumate ca atare, una – doua lingurite de boabe (eventual maruntite) pe zi, se recomanda in cazurile in care cea mai afectata de variatiile climatice este imunitatea pe segmentul reno-urinar si pe segmentul digestiv. Fructele de maces, foarte bogate in vitamina C, sunt recomandate tuturor persoanelor sensibile la frig. Se administreaza sub forma de pulbere, cate 4-6 lingurite pe zi.
La foarte multi reumatici, precum si la persoanele care au sechele dupa traumatisme articulare ori osoase, corpul functioneaza ca un barometru. Fiecare schimbare de vreme, in special atunci cand aceasta se raceste sau devine umeda, este anuntata, uneori cu multe zile inainte, prin dureri puternice. Medicii nu au reusit inca sa determine enigmaticul mecanism care anunta, prin intermediul durerilor, evenimentele meteorologice, insa bolnavii il stiu foarte bine. Uneori durerea si inflamatia articulara date de meteosensibilitate sunt atat de intense, incat se diminueaza doar cu calmante de sinteza puternice, putand conduce chiar la anchilozarea temporara a unor articulatii. Cum poate fi combatuta aceasta problema? Din experienta de pana acum, cel mai bun remediu preventiv cunoscut este cura balneara. In statiunile noastre cu apa sulfuroasa (Herculane, Pucioasa, Govora, Calimanesti, Olanesti etc.) ori clorurosodica (Techirghiol, Mangalia, Lacul Sarata, Amara, Sarata Monteoru etc.) se pot face cure intensive cu ajutorul specialistilor din bazele de tratament. Programul cuprinde: bai terapeutice, cultura fizica medicala, curenti diadinamici si interferentiali, tratamente interne cu ape minerale, masaj etc. In practica, s-a observat ca o cura de 18 zile, facuta intr-o asemenea baza de tratament, confera ulterior, pe o perioada de aproximativ un an, o binevenita imunitate la durerile articulare declansate de meteosensibilitate. Pentru cei care nu-si permit o asemenea cura anuala, mai mentionam doua metode foarte eficiente, atunci cand apar durerile articulare: Baile de plante – se fac cu infuzie combinata de ciocul cucoarei (Geranium pratense), cetini de brad (Abies alba) sau boabe de ienupar (Juniperus communis). Plantele adaptogene – se recomanda mai ales cele care au si efecte antiinflamatoare puternice: mugurii de coacaz negru (Ribes nigrum) sub forma de macerat glicerinat si radacina de lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra).
Nevralgia sciatica este una din afectiunile ale carei declansari sunt strict legate de vreme. Cel mai adesea, crizele apar atunci cand afara se raceste si este vant. Un alt factor agravant este umezeala atmosferica. Prevenirea crizelor de sciatica se face cu ajutorul gimnasticii medicale, in care se are in vedere corectarea pozitiei coloanei vertebrale, invatarea pozitiilor si miscarilor adecvate pentru caratul si ridicarea greutatilor, dezvoltarea musculaturii spatelui si a celei abdominale. Pentru combaterea durerilor sciatice, un remediu rapid si sigur este acupunctura, facuta de un medic specialist. Aceasta terapie are efecte antialgice si antiinflamatoare rapide si puternice. Un tratament popular, cu efecte foarte bune in crizele de sciatica provocate de vreme, este si urzicarea. Se face cu frunze proaspete de urzica, aplicate direct pe pielea de pe zona dureroasa, vreme de 1-3 minute, dupa care spatele se acopera cu un material calduros, din lana. Un remediu bun pentru zilele cu vant rece si puternic este plasturele cu radacina de ghimbir, taiata felii subtiri si aplicata vreme de 1-3 ore pe pielea din zonele dureroase, cu ajutorul unei benzi adezive.
Sursa: http://www.formula-as.ro/2007/782/medicina-naturista-25/meteosensibilitatea-8229
