Ceea ce caracterizeaza sulful este cu siguranta mirosul sau pregnant si intepator. Cu toate acestea, este un element care are un loc important in functionarea normala a organismul
Chiar daca nu are notorietatea calciului sau a magneziului, sulful nu este mai putin important pentru organism. Este implicat in aproape toate functiile vitale, avand un rol-cheie in procesul de oxigenare a celulelor. Sa nu-ti imaginezi insa ca partitura lui se incheie aici. Sulful intra in compozitia aminoacizilor nesubstituibili: metionina, cisteina, cistina si taurina. Acestia, la randul lor, participa la sinteza proteinelor si a enzimelor care accelereaza miliardele de reactii chimice ce au loc permanent in corpul uman. De asemenea, sulful este un element de importanta capitala pentru oase si dinti, contribuind la fortificarea lor. In plus, combate infectiile produse de bacterii si ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei. De altfel, reprezinta un excelent depurativ, intrucat inlesneste neutralizarea substantelor toxice din organism, legandu-se de ele si formand compusi inofensivi. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat aportul sulfului in transformarea grasimii si carbohidratilor in energie, dar si pe cel in coagularea sangelui sau in producerea hormonilor de crestere si a insulinei. Efectul hipocolesterolemic vine sa completeze lista beneficiilor. In plus, afla ca sulful este considerat un antialergic redutabil. Este de mare ajutor in tratamentul alergiilor cauzate de praf, par de animale, dar si in cele generate de alimente si medicamente. S-a constatat ca persoanele alergice prezinta o scadere a acestor reactii sau chiar o toleranta completa cand iau sulf.
SULFUL TE MENTINE TANARA SI FRUMOASA
Acest mineral de culoare galbena, este indispensabil pentru biosinteza colagenului, proteina tesutului cartilaginos si a celui conjunctiv, fiind responsabil, din acest punct de vedere, de elasticitatea si rezistenta articulatiilor, tendoanelor, dar si a epidermei. Practic, in cazul deficitului de sulf in organism, pielea devine uscata, ridata, imbatranita. Aceasta pentru ca finetea tegumentului si aspectul tanar sunt determinate de numarul celulelor sanatoase de colagen, care, asa cum am spus, depind de prezenta sulfului. Nu degeaba cosmetologii din lumea intreaga se intrec in a ne atrage in plasa publicitara, afisand pe etichetele produselor destinate ingrijirii tenului termenul colagen. Din aceleasi motive, sulful este nepretuit in regenerarea si refacerea pielii vatamate si cicatrizarea ranilor. Dar asta nu e tot. Si sinteza cheratinei, o alta proteina cu rasunet in domeniul frumusetii, intra in competenta sulfului. Probabil ca nu-i o noutate daca iti spun ca problemele parului, incepand de la absenta stralucirii, cadere, electrizare sau cele ale unghiilor apar din cauza lipsei de cheratina.
CE NI-L FURNIZEAZA
Cele mai bogate surse alimentare din care poate fi asimilat in mod direct sunt: usturoiul, ceapa, cresonul, ridichile, ridichea neagra, cartofii, varza, salata verde, castravetele, fasolea uscata, sparanghelul, migdala, curmala, polenul, galbenusul de ou, carnea (in special a pasarilor domestice) si produsele marine. Doza zilnica pentru adulti este de 500 – 1 000 mg. Aceasta cantitate poate fi extrasa fara dificultati din mancare, dar si din apa minerala. Medicii considera deci ca insuficienta sulfului in organism provoaca dureri ale articulatiilor, cresterea nivelului de zahar, de trigliceride si colesterol in sange. In acest sens, rezultatele unor cercetari recente arata ca efectul curativ al usturoiului in ceea ce priveste reducerea colesterolului se datoreaza sulfului pe care il contine in cantitati mari.
TERAPIA CU SULF
Sulful se intrebuinteaza mai cu seama contra reumatismelor, artritelor, arteriosclerozei, gutei, senescent ei, afectiunilor pulmonare, tulburarilor hepatobiliare, diverselor infectii (intestinale, sinuzite), hipertensiunii, diabetului senil si dermatozelor. E suficient sa mentionam aici calitatile de panaceu al apelor si namolurilor sulfuroase, acum in mare voga pe piata dermatocosmeticelor. Este poate cea mai evidenta proba a aprecierii sulfului in raport cu celelalte minerale si vitamine.
Sulfatii care se gasesc ocazional in alimentele preparate si in medicamentele din grupul sulfamidelor nu au nimic de-a face cu sulful, in afara de rezonanta asemanatoare a denumirii.
