Dislipidemiile reprezinta modificari cantitative sau calitative ale fractiunilor lipidice in sange, cu alte cuvinte alterari la nivelul profilului lipidic al organismului. Ele se constituie intr-un important element in calcularea riscului cardio-vadcular al unui individ. Alaturi de obezitate, sedentarism, tabagism, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, dislipidemiile cresc considerabil riscul de evenimente cardio-vasculare. De aceea trebuie sa invatam cum sa le suspectam, sa le cunoastem, dar mai ales sa le tratam.
Cand ne referim la profilul lipidic, vorbim de fapt de lipide totale, chilomicroni (lipide mari formate la nivelul intestinului), trigliceride si diverse fractiuni de colesterol denumite in functie de lipoproteinele transportoare (VLDL, LDL „colesterolul rau” de care trebuie sa ne temem si pe care trebuie sa-l tinem neaparat sub control si HDL – „colesterolul bun”, care ne apara de evenimente neplacute). Problemele apar mai ales atunci cand colesterolul total este mai mare de 200 mg/dl, fractiunea LDL este mai mare de 130 mg/dl si fractiunea HDL este mai scazuta de 40 mg/dl la barbati si 50 mg/dl la femei.
Dislipidemiile pot fi de 2 feluri: primitive si secundare. Duslipidemiile primitive sunt „mostenire de familie” si se subimpart in mai multe categorii in functie de fractiunea lipidica dominanta: unele prezinta nivelul de trigliceride crescut, altele prezinta colesterolul crescut, iar altele sunt caracterizate de o dereglare mixta a metabolismului lipidic. Dislipidemiile secundare sunt de obicei o componenta a tabloului clinic al altor boli (diabet zaharat,hipotiroidism, obezitate, afectare renala sau hepatica, sindrom Cushing) sau o consecinta a acestora(dieta bogata in grasimi saturate, obezitate, sedentarism, consum excesiv de alcool,secundar folosirii anumitor medicamente sau abuzului de steroizi). Pentru cele primare este important sa se stie de ele in cadrul familiei pentru ca trebuie actionat pentru tinerea sub control si contracararea efectelor de la o varsta fragede, iar pentru cele secundare trebuie in primul rand tratata afectiunea primara sau indreptat stilul de viata.
Dar de ce trebuie sa ne ferim de aceste modificari ale colesterolului si trigliceridelor? Pentru ca ele pot produce efecte devastatoare la nivelul organismului, pot chiar sa ne scurteze viata. Colesterolul are un rol foarte important in procesul de ateroscleroza, in constituirea si dezvoltarea placilor de aterom. Ateroscleroza reprezinta principala cauza de mortalitate si morbiditate pentru adulti in majoritatea tarilor dezvoltate, cea mai temuta si impresionanta manifestare a sa fiind infarctul miocardic acut. Cu alte cuvinte lipidele in exces formeaza placa de aterom, care creste in timp obstruand in final complet vasul si determinand manifestari de ischemie (suferinta celulara) la nivelul tesuturilor. Pe de alta parte exista si alti factori favorizanti ai depunerilor ateromatoase, multi asociati de fapt cu tulburarile lipidelor (sedentarismul, obezitatea, tabagismul). Deci atunci cand ne propunem cu adevarat sa luptam pentru sanatatea noastra trebuie sa fie o actiune de ansamblu, nu doar un proces indreptat spre obtinerea valorilor normale ale lipidelor. Un stil de viata sanatos contribuie suplimentar la normalizarea metabolismului lipidic (printr-un aport scazut de lipide actionam asupra dislipidemiei si scadem si obezitatea, activitatea fizica determina scaderea trigliceridelor si cresterea „colesterolului bun”, fumatul si consumul de alcool scad HDL-colesterolul, deci renuntarea la aceste vicii ne creste rezerva de „colesterol bun”).
Pana acum se stia ca formarea placilor de aterom incepe din copilarie, teorii recente aducand ipoteza ca aceasta formare incepe mult mai devreme, de la sugarul mic, deci impiedicarea progresiei procesului este extrem de importanta. De aceea o atentie deosebita trebuie acordata dislipidemiilor familiale (descoperirea acestora si tratarea precoce) – daca nu incepem tratamentul precoce al acestor afectiuni, procesele de ateroscleroza progreseaza rapid (chiar daca vorbim de copii care au un stil de viata relativ normal si un regim normolipidic) astfel incat modificari la nivelul vaselor pe care le-am putea gasi la un adult tarat pot aparea in aceste cazuri la tineri sau chiar la copii.
Dupa ce am tras un semnal de alarma si am invatat cat de important este sa monitorizam colesterolul si sa il tinem sub control, sa aflam acum si ce putem face pentru a lupta cu aceste dereglari ale lipidelor. Tratamentul dislipidemiilor include doua mari categorii: dieta si tratamentul medicamentos.
Exista mai multe tipuri de diete folosite in tratamentul obezitatii si dislipidemiilor, cu efecte bune asupra parametrilor ce ne intereseaza, dar cu principii diferite:
– diete cu continut scazut in glucide, dintre care cea mai cunoscuta este dieta Atkins (incepe cu restrictie glucidica severa, apoi cantitatea de glucide este crescuta progresiv, se permite aporul de lipide „sanatoase” – grasimi nesaturate, rezultatele acestei diete: nu modifica LDL-colesterolul, scade trigliceridele si creste HDL-colesterolul)
– diete cu continut scazut de lipide (dieta Ornish e cea mai cunoscuta): dieta strict vegetariana, cu continut scazut de grasimi (maxim 10%), „ajustata” cu exercitii fizice (mai ales aerobic), aceasta dieta are drept efect reducerea factorilor de risc cardio-vasculari si reducerea LDL-colesterolului.
– dieta „mediteraneana”: contine alimente cheie ce trebuie consumate in cantitati crescute (fructe, legume si cereale, pui si peste,lactate, principala sursa de lipide este uleiul de masline, vin rosu in cantitate mica/moderata la mesele principale, desertul compus doar din fructe), aderenta la acest tip de dieta este foarte mare -mai degraba un stil de viata decat o dieta si s-a dovedit ca are efect benefic asupra profilului lipidic si factorilor de risc cardio-vasculari.
Pe langa modificarile stilului de viata (dieta corespunzatoare, exercitiu fizic) in dislipidemii se pot folosi si medicamente, insa despre acestea nu voi spune decat ca sunt doua clase principale (statine si fibrati), tratamentul putand fi initiat doar cu recomandare medicala.
Sursa: http://www.doctor.info.ro
Ramona Lengyel