images (56)

„Dependentele se impart in: dependente de un obiect (alcool, droguri, medicamente) si dependente comportamentale (jocul patologic, bulimia, anorexia, sexualitatea compulsiva, dependenta de calculator, telefon mobil, internet, dependenta de trasformare cum sunt operatiile estetice, tatuajele etc.).Adictia de telefonul mobil este o dependenta comportamentala si nu de un obiect pentru ca cea de care devenim dependenti este utilizarea telefonul si nu el in sine cu functiile sale pentru care a fost creat – cele de comunicare”, ne spune Anca Munteanu, psiholog.

Potrivit psihologului, este dificil in cazul obiectelor folositoare sa stabilim unde se termina utilizarea normala si unde incepe abuzul. Cu toate aceastea, cand auzim ca cineva a trimis altcuiva cateva zeci de sms-uri in doar cateva ore sau ca a gasit zeci de apeluri de la aceeasi persoana, ne punem intrebari despre semnificatia acestor acte. Unul dintre primele lucruri la care ne vom referi este incapacitatea de a fi singur, lupta disperata impotriva absentei celuilalt, facandu-l prezent prin comunicarea continua cu ajutorul telefonului mobil. Astel, oriunde ar fi si orice ar face poate „fi impreuna” cu celalat care este si el oriunde in alta parte.

Telefonul mobil ofera foarte repede acces la satisfactia dorita, este mereu la indemana ori de cate ori ti se face dor de celalalt, vrei sa afli ce face, unde sau cu cine este sau vrei sa-i spui ceva. Nu suporti sa amani pana il intalnesti, ii poti spune imediat. Un alt aspect este lupta impotriva plictiselii, persoana nu-si poate gasi nimic de facut, de gandit si telefonul o ajuta oferindu-i un joc, o melodie, posibilitatea de a scrie, de a citi mesajele altora, a vorbi, a afla informatii de pe internet, a vedea poze, programul tv etc.

„Atunci cand telefonul mobil nu mai este folosit in sine, ci este un subtitut al cuiva, putem vorbi despre dependenta. De fapt, este un subtitut al stapanirii celuilalt, al timpului sau, al trairilor lui, pe care persoana dependenta incearca sa le influenteze prin mesajele si telefoanele date. De pe alta parte este o negare a absentei si o imposibilitate de separare”, ne spune Anca Munteanu, psiholog. „Multe cupluri isi dau mesaje imediat dupa ce s-au despartit unul de altul. Ca si cum timpul cat au fost in acelasi loc nu s-a terminat si desi unul este la cumparaturi si altul la serviciu, ei continua sa fie impreuna”, adauga specialistul.

Iata cateva „simptome” pe care le-ar putea prezenta dependentul de telefonul mobil:

  • isi dedica majoritatea timpului activitatilor asociate utilizarii telefonului (suna mereu pe cate cineva, scrie sms-uri, se joaca, utilizeaza optiunile foto/inregistrare ale aparatului etc.) si face aceste lucruri exclusiv sau in combinatie cu alte activitati;
  • are ameteli, dureri de cap, dureri la nivelul fetei sau urechilor sau alte simptome fizice care pot fi legate de abuzul de telefon mobil;
  • manifesta o atitudine de afectiune extrema fata de obiect si refuza de cele mai multe ori sa se desparta de acesta chiar si pentru o perioada foarte scurta de timp;
  • utilizeaza telefonul mobil nu pentru ca are intr-adevar nevoie, ci mai degraba ca pe un instrument care sa-i satisfaca nevoile afectiv-relationale si ca principal mijloc de a comunica cu ceilalti, excluzand alte forme de comunicare cu acestia;
  • are tendinta sa intre in panica, sa sufere de anxietate sau sa experimenteze stari emotionale neplacute daca telefonul este descarcat sau nu mai functioneaza;
  • utilizeaza telefonul ca pe un mijloc de protectie sau ca pe un instrument care il ajuta sa intre in relatie cu oameni cu care nu ar reusi sa comunice direct;
  • are tendinta de a folosi telefonul ca pe un mijloc de control in relatiile sentimentale si afective;
  • foloseste scuze pentru a-si justifica incapacitatea de a sta fara telefonul mobil (invoca, de exemplu, motive de securitate);
  • are tendinta de a utiliza telefonul pentru a-si controla unele temeri (frica de singuratate, fobii specifice, atacuri de panica, etc.)
  • are obiceiul sa tina telefonul deschis si pe timpul noptii si sa se trezeasca noaptea pentru a raspunde vreunui mesaj sau pentru a verifica un eventual apel.

Un studiu efectuat in Coreea de Sud efectuat pe 1.100 de utilizatori ai telefonului mobil cu varsta cuprinsa intre 14 si 19 ani, arata ca 40% dintre acestia trimiteau peste 1.000 de mesaje pe luna. Adolescentii au recunoscut ca trimit si primesc mesaje mereu, chiar si in timpul orelor de curs. O cincime dintre participantii la studiu refuza sa se desparta de telefon chiar si atunci cand fac baie.

Potrivit specialistului, la adolescent adictia se poate manifesta prin:

  • compulsivitate cu obsesii ideative; chiar cand nu foloseste telefonul, se gandeste la el. Auzim uneori fraze de genul: „Imi faceam un plan despre ce ar trebui sa-i spun la telefon”, „Ma gandeam ca nu a fost bine ce i-am scris in mesaj”. Asta inseamna ca este o preocupare continua, care nu lasa niciun spatiu liber in mintea adolescentului pentru a face alte lucruri;
  • sentiment de lipsa sau de vid, de absenta a celuilalt, de parasire, de intarziere: „De ce nu vine mai repede?”, „Sufar ca nu ne intalnim mai des” si astfel, pentru a compensa aceste lucruri, foloseste telefonul;
  • impulsivitate, tendinta de a pune in aplicare imediat, de a-si satisace instantaneu nevoia;
  • depresie si lupta impotriva ei, sentimentul de tristete, disperare cand satisfacerea nu este posibila;
  • substituire a unei persoane cu un obiect sau comportament: „Daca nu pot fi cu ea, macar sa-i scriu mesaje, asa voi fi intr-un fel acolo”;
  • adesea se asociaza cu tulburari psiho-somatice, manifesta stari de tensiune si nu reuseste sa fie calm prin utilizarea telefonului si restul se converteste in suferinta fizica;
  • vinovatie ulterioara comportamentului, uneori rusine cu care ii este greu sa lupte;
  • sentimentul inutilitatii actului, furie atunci cand isi da seama ca nu simte satisfactie, cand consecintele sunt mai neplacute decat placerea obtinuta;
  • adesea este insotita de o alta dependenta.

„Daca pornim de la premisa ca orice dependenta este incercarea inconstienta de a umple un vid, modalitatea terapeutica ar fi in primul rand depistarea acestei lipse precoce, de care subiectul nu este constient”, afirma psihologul.

Psihoterapia in cazul adictiilor este insa aparte pentru ca cel mai adesea aceste persoane nu cer ajutor si pentru ca exista o incapacitate de elaborare psihica a suferintei, frustrarii, lipsei, motiv pentru care a si aparut obiectul sau comportamentul dependent.

Pentru a renunta la aceasta satisfacere subtitutiva, persoana va trebui in cursul travaliului psihoterapeutic sa reuseasca sa capete o modalitate de a suporta absenta celuilalt, de a-l pastra in interiorul sau fara incercarea de a-l controla si cauta necontenit. In plus, va trebui sa invete sa suporte refuzul celuilalt intrucat „avantajul” telefonului mobil este ca nu te refuza. El putea scrie orice fel de mesaje folosind orice cuvinte si le putea trimite nestanjenit celuilalt, lucru care in realitate se izbeste de reactia celuilalt.

Potrivit specialistului, dependenta la copii a fost putin studiata pentru ca ei sunt in mod natural dependenti: de parinti, de adulti, de iubirea si atentia celor din jur. Copiii folosesc telefonul mobil pentru a se juca pe el si atunci functia lui este alta decat in cazul adultilor. Sigur ca acordarea unui timp indelungat folosirii telefonului ne conduce la ideea ca cel mic nu reuseste sa gaseasca alte activitati placute.

Telefonul mobil este cel mai adesea cumparat de parinti pentru a controla copilul, pentru a sti mereu unde este, pentru a-si reduce teama sau ingrijorarea ca cel mic ar fi putut pati ceva. Fiecare parinte il cumpara atunci cand simte aceasta nevoie de a comunica cu copilul tot timpul. Sunt cazuri in care copiii au telefon mobil cand incep gradinita. El are atunci un rol de a „asigura” copilul ca poate suna oricand pe mama sau pe tata, ca nu este singur si ca nu a fost parasit acolo.

Articol preluat dupa: http://www.eva.ro

Ramona Lengyel

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *