Ciprian Vizitiu este un tanar in varsta de 28 de ani din Iasi, ale carui picioare au intepenit definitiv in urma unui grav accident de munca produs pe vremea cand avea doar 21 de ani. Din carutul sau, Ciprian da tuturor o lectie tulburatoare de viata.
Pana acum cativa ani Ciprian nu se deosebea cu nimic fata de ceilalti tineri de varsta lui. Era inconjurat de prieteni, intrase la facultate si avea un job din care se ambitiona sa-si castige singur banii de buzunar. Nimic nu prevestea faptul ca tot ceea ce ii era familiar si toate activitatile pe care le avea in mod curent se vor transforma in numai cateva clipe in provocari aproape imposibil de escaladat. Ciprian muncea in 2004 ca maistru la o firma care avea ca obiect de activitate montarea fibrelor optice pentru conexiunea la internet si reteaua de telefonie. A ramas paralizat in urma unui accident de munca. Acesta a cazut in gol de la o inaltime de 6 metri de pe un stalp de inalta tensiune. „Era o perioada foarte solicitanta la munca. Atunci ramasese fara internet aproape trei sferturi din Iasi din cauza celor care taiau copacii. Au rupt doua fibre optice principale si a trebuit sa facem un alt traseu. In ziua respectiva eram foarte obosit pentru ca aveam la activ vreo 60 de ore de munca aproape non-stop. Eram urcat pe stalp si aveam echipamentul necesar, insa mi-am desfacut centura ca sa pot cobori. Nu stiu ce s-a intamplat… M-am dezechilibrat si am cazut. Am picat cu coloana de muchia bordurii… Asa s-a intamplat. Dupa ce m-au operat am aflat ca nu voi mai merge niciodata… A fost greu…”, a povestit tanarul.
Perioada de dupa accident a fost foarte grea pentru Ciprian, cu atat mai mult cu cat acesta era o persoana foarte activa inainte. „Mi-a fost tare greu sa accept ca nu mai pot merge. Eram atunci foarte irascibil. Ma certam cu toata lumea. Am devenit retras si m-am ascuns… Mi-am pierdut atunci o parte din prieteni. A fost o triere naturala. Au ramas cativa langa mine… Putini si buni… Am depasit momentul, insa nu fara ajutor… La doi ani dupa accident am avut norocul de a merge la o fundatie in Bucuresti unde am participat la stagii de viata independenta pentru persoanele cu dizabilitati. Am invatat acolo foarte multe lucruri. Acolo mi-a venit ideea ca mi-as putea lua carnet de sofer”, a povestit tanarul. Ciprian si-a luat permisul de conducere aflandu-se in scaunul cu rotile. A luat sala cu 26 de puncte si traseul din prima. A dat examenul pe o masina modificata special pentru persoanele cu dizabilitati si a fost stimulat de reusita sa, cu atat mai mult cu cat politistul cu care a dat examenul i-a spus ca s-a descurcat cu mult mai bine decat multi care dispun dupa bunul plac de functionalitatea membrelor lor. In 2008, si-a cumparat o masina in rate cu dobanda subventionata de o procedura speciala pentru persoanele cu handicap locomotor. A modificat-o si de atunci conduce aproape zilnic. Cand coboara din masina, oameniii il privesc cu uimire si admiratie, iar asta ii da putere sa mearga mai departe.
Tanarul a facut fotbal de performanta si a refuzat mereu gandul ca va ramane inactiv toata viata. In urma cu un an si jumatate a devenit presedintele Clubului Sportiv Iasi 21. Este un club dedicat persoanelor utilizatoare de fotolii rulante, care reuneste membri din toate judetele Moldovei. „Participam la competitii nationale de cross, tenis de masa, de camp… Unii membri sunt in lotul national de tenis de camp in fotoliul rulant. Anul trecut Clubul nostru a luat locul I la crosul loteriei din octombrie. Am participat si eu dar nu ma pot lauda decat cu un loc cinci pentru ca m-am accidentat. Mi-am prins un deget in roata carutului, dar am terminat cursa”, povesteste amuzat Ciprian. Tanarul este voluntar si la Centru Diecezan Caritas Iasi si se ocupa de consilierea persoanelor cu dizabilitati. „Dupa accident mi-a fost greu pentru ca nu am avut pe nimeni care sa ma invete cum sa traiesc in carut… Incerc sa-i incurajez pe cei aflati in aceeasi situatie ca mine sa accepte si sa fie deschisi. Sa fie increzatori si sa lupte sa mearga mai departe. Chiar daca viata ta se schimba la 180 de grade, tu ramai acelasi. Nimic nu este imposibil”, a spus raspicat Ciprian. Anul trecut tanarul s-a inscris din nou la facultate si studiaza pentru a deveni asistent social. A ales o universitate privata pentru ca cele de stat nu sunt dotate cu rampe si lifturi care sa-i inlesneasca accesul in salile de curs.
Ciprian si Anca sunt impreuna de 3 ani de zile si intentioneaza sa se casatoareasca. Anca are 25 de ani si este asistent social. Toata lumea este impresionata de povestea lor si admira devotamentul Ancai, cu atat mai mult cu cat aceasta nu este o persoana cu dizabilitati. Dragostea lor este puternica si au decis ca este timpul sa se mute impreuna. „Parintii mei au innebunit cand au auzit ca vrem sa plecam de acasa. Au crezut ca ne-au suparat cu vreo ceva, dar le-am explicat ca ne dorim sa locuim doar noi doi. Ne descurcam greu cu banii pentru ca in afara de salariul Ancai si pensia mea nu mai avem niciun venit, dar suntem chibzuiti si supravietuim. Am ales un bloc care sa aiba rampa pentru carut si lift. Suntem fericiti si optimisti”, a povestit zambind Ciprian.
Sursa: http://www.bzi.ro/lectie-de-viata-tulburatoare-dintr-un-scaun-cu-rotile-306011
Ramona Lengyel
