Alimentele se impart in doua categorii: alcaline si acide.
FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere
FRUCTE ACIDE: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi, prune
LEGUME ALCALINE: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrunjel, pastarnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase incoltite
LEGUME ACIDE: ardei iute, asparagus rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate
CEREALE ALCALINE: cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: paine prajita, paine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus in corp).
CEREALE ACIDE: produse de patiserie, paine alba, paine integrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale
LACTATE ALCALINE: lapte smantanit, kefir, zer, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra) iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins
LACTATE ACIDE: Parmezan, branzeturi fermentate, cascaval, telemea inghetata, iaurt indulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata
ALIMENTE GATITE ALCALINE: legume fierte, coapte, mancaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne
ALIMENTE GATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve
DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun (mierea in cantitati mari poate forma si acizi)
DULCIURI ACIDE: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelita, oua de rata
PRODUSE ANIMALE ACIDE: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina.
BAUTURI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi in realitate au un pH usor acid (intre 6-7)
BAUTURI ACIDE: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon
DIVERSE – ALCALINE: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)
DIVERSE – ACIDE: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata
ALIMENTE ULEIOASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul
OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient, medicamentele de sintezasuprasolicit area, supararea, mania, stresul, ura, revolta
Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru in digestie.
Doua grupe aparte de alimente sunt:
1. Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in glucide cum ar fi orezul
2. Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in apa
muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.
Hiperaciditatea
O stare prelungita de oboseala, uneori pana la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce insoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare in timpul zilei.
Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este insotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cat se poate de neasteptata.
„Ploaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitor”. Afirmatia ii apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii „Hiperaciditate – bolnav fara motiv”, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.
Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru intre continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din sange) este vorba intr-adevar de o stare patologica. Pe baza valorii pH se poate stabili cat de acid sau cat de bazic este sangele, dar si urina.
Pe o scala de la 1 pana la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sangele nostru are valori pH de 7,35 pana la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. In general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. Imbatranirea – se mai spune – nu este nimic altceva decat intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze.
Exista in corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:
pH-ul digestiv
In functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pana la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie in mentinerea sanatatii. Intr-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.
pH-ul sangelui si limfei
Prin cele aproximativ 5 l de sange si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale in tesuturi.
pH-ul tesuturilor
La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de sange care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite in adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime in exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducand la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai indelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea in greutate sau dizolvarea calculilor.
pH-ul urinei si al transpiratiei
Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia intre valorile de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins intre 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins intre 5.8-7.
Cu cat urina e mai acida, sangele si tesuturile sunt mai acide. In anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorandu-se unor blocaje in sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate in tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat.
Cauzele hiperaciditatii:
– Dieta acida (explicata pe larg in tabelul anterior).
– Emotii negative
– Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate impreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline in timp ce proteinele se digera la un pH acid.
Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:
Fructele se mananca inainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata
Dulciurile nu se mananca dupa mancare
Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment
Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.
Aproape toate legumele in special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea excesiva.
Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii.
Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie.
Efect acid slab au branza de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor.
Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. Dar si ouale, branza si produsele fainoase
Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata cu inaintarea in varsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.
Alimentele bogate in sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt bogate in astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta in alimentele vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale in oase si le elibereaza atunci cand trebuie sa echilibreze pH-ul sanguin. Cand datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale si apare starea de acidoza.
Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cand se instaleaza in tesuturile corporale, acest fenomen are loc in ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este data ea in medicina Ayurveda:
Rasa dhatu (limfa) – ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita
Rakta dhatu (sangele) – Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, hemoroizi, boli de piele
Mamsa dhatu (muschii) – pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor
Meda dhatu (grasimea) – obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor, degenerescenta grasa a organelor
Asthi dhatu (oasele) – osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare, oboseala generalizata
Majja dhatu (tesutul nervos si maduva) – oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie
Shukra dhatu (fluidele reproducatoare) – infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin
Ojas (vigoarea si radiatia energetica) – oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate permite instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este cancerul.
Dr. Mirela Wagner
