Tigarile

24 ian., 2013

download

Tigarile, trabucurile si tutunul de mestecat sunt facute din frunze de tutun uscate, dar contin si alte ingrediente pentru aroma. Peste 4000 substante chimice cunoscute au fost identificate in tutun si in fumul de tigara. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept cancerigene:

» gudron – lichid vascos ce contine majoritatea substantelor cancerigene
» benzen – solvent industrial, ce provine din petrolul brut
» arsenic – cunoscut in special drept cauza a cancerului de piele si pulmonar. Se pare ca arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenti cancerigeni din tigari.
» cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor
» formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor
» poloniu-210 – element radioactiv
» crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor si a aliajelor
» 1,3-butadiena – utilizata pentru fabricarea cauciucului
» hidrocarburile aromatice policiclice 
» acroleina – folosita in trecut drept arma chimica

Concentratia acestor substante 

Majoritatea substantelor periculoase din fumul de tigara se gasesc in niveluri scazute. Dar, de-a lungul lunilor si anilor, acestea se acumuleaza, ajungand la cantitati ridicate in organism.
Din acest motiv, riscurile de cancer si alte boli cresc odata cu cantitatea de tutun consumata zilnic si cu numarul anilor in care persoana fumeaza.

Comparativ cu nefumatorii, nivelul acestor substante in sangele fumatorilor este:
 – de 2 ori mai mult cadmiu
 – de 4 ori mai mult poloniu-210 radioactiv
 – de 10 ori mai mult benzen
 – de 10 ori mai mult arsenic 

Substantele prezente in fumul de tigara pot fi mai periculoase atunci cand sunt asociate. Ele pot interactiona intre ele, crescand in mod suplimentar riscul de cancer.

Astfel, unele substante din fumul de tigara afecteaza direct ADN-ul celular, inclusiv genele care protejeaza impotriva cancerului. Printre aceste substante se numara benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina si nitrozaminele.

Dar efectul lor este agravat de alte substante. Arsenicul, cadmiul si nichelul afecteaza capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat. 

Constituientii fumul de tigara

Gudron

Gudronul prezent in fumul de tigara este un reziduu negru si vascos, compus din sute de substante chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre acestea se numara in special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice si compusii anorganici.

Arsenic

Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substante din tigari. Poate cauza cancer si afecta inima si vasele de sange.
Cantitati mici de arsenic se pot acumula in organismul fumatorilor, iar in decursul anilor, concentratia devine tot mai mare. Pe langa efectele directe, arsenicul poate agrava si efectele altor substante chimice.
Pestele si fructele de mare sunt o sursa alimentara de arsenic, dar intr-o forma mai putin toxica si mai usor de indepartat din organism. In schimb, fumul de tigara contine arsenic intr-o forma mai periculoasa.

Nicotina

Nicotina este substanta prezenta in mod natural in frunzele de tutun si este responsabila de dependenta de tutun. Ea afecteaza sistemul cardiovascular si endocrin.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) se gaseste in fumul de tutun datorita combustiei incomplete. El reduce capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul la tesuturi; inima, creierul si muschii scheletici necesita cea mai mare cantitate de oxigen si sunt prin urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon. 

Formaldehida

Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a clasat formaldehida printre elementele ce pot prezenta un pericol moderat de cancer asupra omului. Formaldehida poate avea efecte severe asupra sanatatii fumatorilor si a persoanelor expuse la fumul de tutun. 
Formaldehida este o substanta cu miros iritant, folosita pentru distrugerea bacteriilor, conservarea cadavrelor si pentru fabricarea altor substante chimice. Este una dintre substantele prezente in fumul de tigara cu cel mai mare potential de afectare a plamanilor si cailor respiratorii.
Fumul de tutun este una dintre principalele surse de expunere la formaldehida. Locurile in care se fumeaza prezinta un nivel de 3 ori mai mare de formaldehida decat in mod normal.

Acid cianhidric

Acidul cianhidric este considerat drept unul dintre agentii cei mai toxici ce se gasesc in fumul de tigara. Numeroase efecte toxice pe termen lung si scurt ale fumului de tigara pot fi puse pe seama acestei substante. Expunerea frecventa la concentratii mici de acid cianhidric antreneaza o slabiciune generala, dureri de cap, greturi si varsaturi, crestere a ritmului respirator si iritarea ochilor si a pielii.

Benzen

Considerat drept toxic in anumite tari, benzenul poate avea efecte negative asupra sanatatii, indiferent de nivelul de expunere. Centrul International de Cercetare a Cancerului a inclus benzenul pe lista substantelor cancerigene de grupa 1 (rezervata pentru substantele cu cel mai ridicat grad de risc).
Benzenul este un solvent utilizat in producerea altor substante, printre care benzina. Este dovedit ca benzenul poate cauza unele forme de cancer, in special leucemie.
Fumul de tutun contine o mare cantitate de benzen si este responsabil in mare parte de expunerea la aceasta toxina. Fumatorul obisnuit inhaleaza de 10 ori mai mult benzen decat un nefumator. 
Unele studii arata ca inhalarea de benzen prin fumatul pasiv de-a lungul vietii poate creste riscurile de cancer.

Cadmiu

Cadmiul este un metal utilizat in special pentru fabricarea bateriilor. Cea mai mare parte a cadmiului din organismul uman provine de la expunerea la fumul de tigara. Cantitatea de cadmiu din sangele fumatorilor este de doua ori mai mare decat cea din sangele nefumatorilor.
Conform studiilor, cantitatea de cadmiu prezenta in fumul de tigara poate afecta sanatatea. Cadmiul este o cauza recunoscuta de cancer, dar poate afecta rinichii si peretii arterelor.

Poloniu

Poloniul este o substanta radioactiva rara, ce emite un tip de radiatii foarte daunatoare (radiatii-alfa). Fumul de tigara contine urme de poloniu, ce se depun in caile respiratorii si emit radiatii direct catre celulele invecinate. 
Plamanii unui fumator sunt de 4 ori mai expusi la poloniu decat cei ai unui nefumator. Un studiu estima ca o persoana care fumeaza un pachet si jumatate de tigari pe zi, este expusa la o doza de radiatii egala doza emisa in cazul unei persoane ce efectueaza 300 radiografii toracice cu raze X pe an.

Zilnic vedem diverse mesaje cu privire la renuntarea la fumat. De cele mai multe ori, asociem fumatul cu bolile pulmonare sau de inima, insa putini dintre noi stim cajumatate din bolile gingivale ale fumatorilor sunt cauzate de acest viciu.

De obicei, primele consecinte ale fumatului sunt respiratia urat mirositoare ( halitoza ) si aparitia petelor cafeniu-inchis pe dinti.  Desi pentru majoritatea  implicatiile fumatului sunt in primul rand de ordin estetic, acesta duce la dezvoltarea cariilor si a afectiunilor gingivale.

 

Efectele fumatului nu se rezuma doar la aparitia bolilor gingivale, ci chiar ingreuneaza tratarea acestora. Fumatorii au sanse mai reduse ca un implant sa fie efectuat cu succes, iar persoanele care sufera de boli gingivale au probleme cu coroanele si puntile dentare.

 

Fumatul  poate agrava bolile gingivale. Unele studii au aratat ca fumatorii au mai mult tartru decat nefumatorii, acest lucru fiind cauzat de cantitatea scazuta de saliva din cavitatea bucala. De asemenea, chimicalele prezente in tigari afecteaza circulatia sangelui in gingii, incetinind procesul de vindecare a diverselor plagi, si indirect eficienta tratamentului.

 

Unii cercetatori spun ca, renuntand la tigari, se reduce riscul imbolnavirii. Chiar sireducerea numarului de tigari fumate pe zi poate aduce imbunatatiri semnificative sanatatii orale. Rezultatele unui studiu arata ca persoanele care fumeaza mai mult de un pachet si jumatate de tigari pe zi sunt expuse unui risc de 6 ori mai mare de a dezvolta o afectiune gingivala in comparatie cu nefumatori, iar cei care fumeaza mai putin de un pachet de tigari pe zi prezinta un risc de 3 ori mai mare decat nefumatorii.

 

Fumatul este unul din factorii care declanseaza aparitia cancerului oral. Un studiu al Societatii Americane de Cancer  arata ca aproximativ 90% dintre persoanele care sufera de cancer bucal si anumite tipuri de cancer la gat, au fumat. Tutunul din tigari sau pipe poate duce la aparitia cancerului in orice loc al gurii sau al gatului. Pipa poate cauza si cancerul buzelor.

 

Parerea specialistului:

 

S-ar parea ca tutunul determina distrugerea celulelor din mucoasa orala si oro-faringiana cauzand cresterea rapida a unor celule anormale in cursul proceselor de reparatie tisulara. Cercetari clinice si experimentale au demonstrat implicarea in aparitia cancerului oral a unor substante chimice ce determina modificari ale ADN-ului celular cu producerea de celule mutante. Aceste substante sunt reprezentate de gudroanele rezultate in urma arderii tutunului si a foitei de tigara in care au fost identificate aproximativ 12 hidrocarburi aromatice policiclice cu efect carcinogenetic (cele mai cunoscute fiind benz-antracenul, benzpirenul, metil-colantrenul).

 

Riscul aparitiei cancerului oral este in principal legat de numarul de tigari consumate pe zi precum si de perioada de timp in care s-a practicat fumatul. Riscul unui fost fumator de a dezvolta un cancer in sfera orala devine egal cu cel al unui nefumator abia dupa 10 ani de la renuntarea la fumat.”

 

Dr. Raluca Boatca, Medic Stomatolog Competenta Chirurgie Dento-alveolara.

Fumatul pasiv

Consecintele fumatului asupra sanatatii nu se limiteaza doar la fumatori. Dimpotriva, expunerea la fumul de tigara – fumatul pasiv – creste in mod dramatic riscul de cancer pulmonar si de boli ale inimii in randul nefumatorilor, dar si pe cel de afectiuni respiratorii la copii.
Fumul de tigara ambiant este asocierea dintre curentul principal (fumul expirat de fumator) si cel secundar (fumul emanat de capatul aprins al tigarii). Expunerea la fumul ambiant se numeste fumat involuntar sau pasiv.
Doua treimi din fumul emanat dintr-o tigara aprinsa nu sunt inhalate de fumator, ci sunt eliberate in atmosfera si contamineaza aerul. Astfel, fumul de tigara ambiant contine de 2 ori mai multa nicotina si gudron si de 5 ori mai mult monoxid de carbon decat fumul inhalat de fumator.
Numeroase institutii internationale, printre care Agentia de Protectie a Mediului (EPA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un cancerigen cunoscut  (categorie rezervata agentilor pentru care exista suficiente date stiintifice care sa demonstreze ca determina aparitia cancerelor).
In Statele Unite, fumatul pasiv este considerat a fi cauza a 46 000 de decese prin boli de inima in fiecare an. In plus, EPA a estimat ca expunerea la fumul de tigara cauzeaza cca 3000 de cancere pulmonare printre nefumatori si este responsabila pentru 300 000 cazuri de infectii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni in fiecare an.
Oamenii sunt expusi la fumul ambiant acasa, in masina, la locul de munca, in baruri, restaurante si alte locuri publice.
Desi doar 3 persoane din 10 recunosc ca au fost expusi la fumul de tigara, 9 din 10 prezinta un nivel detectabil de expunere in organism. Testul masoara nivelul de expunere in cursul ultimelor trei zile.
Fumul de tigara ambiant este evaluat prin masurarea nicotinei sau a altor compusi din aer.
Expunerea la fumul de tigara poate fi pusa in evidenta prin masurarea nivelurilor de cotinina (un produs al metabolismului nicotinei) din sangele sau urina nefumatorului. Nicotina, cotinina, monoxidul de carbon si alti compusi au fost depistate la nefumatorii expusi la fumul de tigara ambiant.
Nu exista un nivel lipsit de riscuri pentru expunerea la fumul de tigara ambiant. Studiile au demonstrat ca pana si nivelele scazute de fum pot fi daunatoare. Singura metoda de a proteja cu adevarat nefumatorii de expunerea la fumul de tigara este renuntarea completa si definitiva la fumatul in spatiile inchise. Separarea fumatorilor de nefumatori, aerisirea incaperilor si ventilarea nu pot elimina complet expunerea la fumul de tigara.

 

Pentru unii, fumatul reprezinta un mod de a se relaxa, pentru altii a devenit deja un viciu. Toti fumatorii sunt constienti de gravele efecte pe care tutunul le are asupra organismului, dar putini sunt cei care se straduiesc sa renunte la acest obicei.
Conform datelor oferite de Institutul de Statistica, in prezent, femeile fumeaza mai mult decat barbatii. Desi majoritatea reprezentantelor sexului frumos se feresc sa fumeze pe strada, numarul fumatoarelor este mai ridicat decat cel al barbatilor in ciuda acestui lucru daca trecatorii nici nu observa un barbat cu tigarea aprinsa in mana, o femeie nu scapa neobservata si…necriticata. Insa, daca pana nu demult fumatorii erau cei care…”faceau legea”, acum ei sunt nevoiti sa fumeze doar in locuri special amenajate.
Femeile cred ca sunt mai interesante daca fumeaza. Medicii sunt ingrijorati de numarul in crestere al femeilor care fumeaza, considerand ca tutunul le afecteaza mai mult, mai ales daca sunt si mame. Unele dintre ele fumeaza si in timpul sarcinii, ceea ce poate duce la grave probleme ale nou-nascutului sau chiar la aparitia malformatiilor. „Barbatii si femeile au drepturi egale. Nu vad care e problema daca sunt femeie si fumez”, spun fumatoarele. Tutunul nu afecteaza doar sanatatea, ci si aspectul fizic si..bugetul. Pe langa problemele medicale provocate de nicotina, care sunt aceleasi si la femei si la barbati, aspectul fizic la sexul frumos are cel mai mult de suferit. „Pielea fumatoarelor imbatraneste mai repede, unghiile si dintii se ingalbenesc, iar treptat, dupa ani de fumat, corpul capata un miros specific”, a declarat un medic. Persoanele fumatoare dau aproximativ 10% din venit pe tigari. „In loc sa isi cumpere un parfum, ele cumpara tigari. Isi fac rau cu mana lor, stiu toate cat de periculoase sunt”, a fost de parere un sociolog.
Psihologii considera ca cele mai multe dintre femei se cred mai interesante si mai autoritare, daca au tigara in mana. Unele ocupa functii de conducere, ceea ce le da incredere in sine si „puterea” de a concura cu barbatii. Exista conceptia gresita ca o femeie care fumeaza este mai seducatoare.
Sotii isi copiaza obiceiurile. Sotii tind sa se imite, astfel incat daca unul dintre parteneri se lasa de fumat sau se apuca de exercitii fizice, este foarte probabiul sa-i fie urmat exemplul si de celalalt, arata un studiu. Oamenii de stiinta au examinat modul in care schimbarile privind sanatatea afectata de obiceiurile altuia, folosind datele de la peste 6 000 de persoane care au participat la un studiu privind sanatatea si pensionarea. Fumatorii erau de 5 ori mai predispusi sa renunte la tigari, daca sotul sau sotia ar fi facut acelasi lucru, si, de asemenea, erau de 5 ori mai dispusi sa renunte la alcool daca partenerul nu bea. Si comportamentul preventiv, cum ar fi vaccinare, este influentat in familie.

Ramona Lengyel

 

Distribuie

About the author

Related Posts

Leave a reply