Linistea interioara

31 mai, 2013

images (16)

Totul e foarte bine si frumos cand traim in “bine” si in “frumos”. Totul e minunat atunci cand toate lucrurile merg exact asa cum iti propui. Dar ce faci atunci cand in viata ta apar situatii in care pur si simplu nu stii cum sa procedezi, nu stii ce decizii sa iei, nu stii incotro sa o apuci? Cum iti mai poti mentine linistea si echilibrul interior cand lucrurile incep sa scartaie in viata ta?

Ei bine, totul este mult mai profund decat pare. Toata lumea la “bine” si la “frumos” stie cum sa se poarte, pentru ca atunci traiesti in armonie cu tine si cu dorintele tale, iar lumea ta interioara nu este zguduita de niciun conflict, nici interior si nici exterior. Insa, in momentul in care in viata ta apar schimbari, atunci reiese de fapt modul tau adevarat de a intelege si de a percepe viata.

Intotdeauna am spus ca adevarata izbanda a unei femei este reprezentata de descoperirea propriului sau suflet. Si de ce acest lucru? Pentru ca in momentul in care femeia ramane centrata in interiorul ei si isi conduce viata dupa o constiinta inalta a iubirii, a calmului si a intelepciunii divine, atunci in viata sa poate aparea orice, dar ea a ajuns la maturitatea spirituala si la acel echilibru interior prin care poate sa inteleaga de ce i se intampla tot ceea ce i se intampla. Si mai mult decat atat, stie ca ea este singura care poate transforma ceea ce traieste doar prin simpla atitudine si perceptie in fata vietii.

In momentul in care ajungi sa te cunosti cu adevarat si sa ai incredere in intelepciunea inimii tale, atunci frica si indoiala nu mai pot aparea in viata ta. Iar daca cumva inca mai apar, macar atunci stii cum sa te comporti intr-o astfel de situatie. Stii sa ceri ghidare divina, stii ca poti alege sa ramai in pace si in recunostinta indiferent de oricat de grava ar putea parea situatia exterioara. Stii ca in orice moment ai puterea si ai si resursele interioare prin care sa schimbi ceea ce traiesti.

Sa ramai in liniste interioara chiar si in situatiile dificile ale vietii tale inseamna sa te cunosti cu adevarat. Inseamna sa ai incredere ca viata te sustine, ca indiferent de orice, totul se intampla spre binele tau cel mai mare, chiar daca tu in acel moment dificil nu poti intelege motivul din spate. Intotdeauna am fost invatati sa judecam dupa aparente, dar niciodata nu am realizat faptul ca adevarata esenta se afla dincolo de aparente.

Intotdeauna am ramas blocati doar in ceea ce am stiut si doar in ceea ce am vazut…dar nu ne-am dat seama ca facand acest lucru ne-am limitat profund. Poate a venit momentul sa incepem sa avem incredere in nevazut, sa ne coboram ochii mintii in ochii sufletului si sa ne deschidem inima pentru a putea intelege lucrurile mai in profunzime.

Eu am pentru tine cateva sugestii care sa te ajute sa ramai in pace interioara in momentele in care lumea ta este data peste cap:

  1. Respira profund, pana cand simti ca sufletul tau iti este eliberat de orice greutate
  2. Ramai centrata in inima si ramai prezenta in viata ta, aducand recunostinta pentru lucrurile bune si frumoase care inca exista in viata ta
  3. Atunci cand nu stii incotro sa o iei, invata sa ceri raspunsuri, sa ceri ghidare divina si sa te deschizi catre a primi claritate cu privire la urmatorul pas sau la urmatoarea decizie in viata ta
  4. Ai incredere ca totul se intampla intotdeauna cu un motiv, iar viata este alaturi de tine. Traieste cu convingerea ca tot ceea ce se intampla in viata ta se intampla spre a te conduce catre cel mai mare bine posibil
  5. Vezi orice schimbare ca un pas inainte, ca un motiv in plus de bucurie
  6. Invata sa privesti viata dintr-un spectru mai larg al constiintei tale, un spectru al Divinitatii (nu esti niciodata singura si nimic nu se intampla niciodata degeaba. Fiecare lucru isi are rolul lui perfect potrivit in viata ta. Invata sa ramai in apreciere profunda pentru tot ceea ce iti intra in viata si ai incredere ca totul e bun)
  7. Ti-as mai recomanda ca intr-un moment dificil al existentei tale sa te intrebi de ce a aparut aceasta experienta in viata ta si ce mesaj are ea sa iti transmita despre tine si despre modul in care iti traiesti tu viata. Stai fata in fata cu experienta in sine si cu sentimentele tale si intreaba-le care le este rostul lor in viata ta. Dupa care, lasa spatiu noilor constientizari sa apara, fara sa judeci sau sa critici experienta in sine.
  8. Fii sincera cu tine si vezi daca este momentul ca o noua decizie sa fie luata. Daca da, nu te compromite si fa exact ceea ce simti, fara teama. In momentul in care iti asculti vocea interioara, nu ai cum sa dai gres niciodata.
  9. Respira din nou, din nou si din nou…si aminteste-ti sa zambesti! Ia fiecare experienta ca pe o noua provocare in care mai descoperi cate ceva despre tine, despre Adevarata TU!

Si nu uita niciodata: Esti o fiinta minunata si un dar unic si valoros al acestei lumi! Bucura-te de Tine!

Prin linistea interioara putem intelege si

o trasatura a Eului Superior. Este destul de cunoscut faptul ca filosofia orientala recunoaste omul ca fiind compus din doua Eu-ri. Un Eu Inferior si un Eu Superior (care are diferite denumiri in diferite scoli filosofice: Supraeu, Atman, etc).

EUL Superior este acea „scanteie divina” din noi. EUL Superior nu moare. Atunci cand omul moare, se distruge corpul fizic, corpul energetic, etc… dar EUL Superior ramane „invelit” in alte corpuri subtile si, mai apoi, se va reincarna intr-un alt corp fizic.

Eul inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care le-am invatat si acumulat in aceasta viata, de la nastere si pana in prezent. Eul inferior este o „constructie” a mediului social in care ne-am nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social asupra noastra, asupra fiintei noastre.

Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie, mai intai, sa ne „distrugem” Eul inferior. Trebuie sa facem abstractie de Eul inferior, dar trebuie sa-l „neglijam” intr-un mod foarte categoric. De aceea, am folosit mai sus termenul de „distrus”. Nu putem sa ajungem la Eul Superior atata vreme cat „suntem condusi” de Eul inferior, atata vreme cat ne ghidam viata conform cu obiceiurile societatii in care ne-am nascut. Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie sa-i dam ascultare. El „ne cheama spre el”, ne ajuta sa-l cunoastem, vrea sa-l cunoastem si ne da in acest sens niste „instructiuni” cum putem ajunge la el. Dar, din pacate, aceste instructiuni sunt in mare contradictie cu practicile si obiceiurile societatii in care traim. Nu este un test din partea Eului Superior sa vada daca „meritam” acest lucru. Este singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un exemplu. Vrem sa ajungem pe creasta unui munte (am auzit noi ca acolo este foarte frumos). Ne interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo 3-4 posibilitati: anumite cai de acces. Dar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos, presupune „sa urcam muntele”. Ei bine… urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune: „Eu nu pot sa urc, este prea greu pentru mine…” Unii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestele muntelui. Altii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara. Unii vor astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. Vor astepta degeaba, o astfel de cale nu exista. Pentru a ajunge pe creasta muntelui trebuie „sa urci la deal”, nu poti sa te plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea sunt singurele cai de acces.

Dar era vorba de linistea interioara, nu de Eul Superior. Da, dar la linistea interioara poti ajunge numai prin cunoasterea Eului Superior. Linistea interioara este un scop, iar cunoasterea Eului Superior este mijlocul prin care putem dobandi linistea interioara. Asa cum nu putem ajunge pe crestele muntelui decat daca „urcam la deal”, asa nu vom putea ajunge la linistea interioara decat daca ne vom cunoaste Eul Superior.

Prin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara pentru catva timp, o putem gusta. Dar numai prin cunoasterea Eului Superior putem face din linistea interioara o prezenta permanenta in fiinta noastra.

De unde vine linistea interioara? Vine din „straturile” cele mai profunde ale subconstientului nostru. Vine din noi, din adevaratul nostru EU. Linistea este permanent prezenta in fiinta noastra, dar noi nu avem timp sa o observam. Suntem preocupati sa facem bani, sa urmarim toate episoadele noii telenovele, sa vedem ce noi produse ne ofera o anumita firma de produse cosmetice, etc. Desigur, am vrea sa dobandim linistea interioara, dar sa nu „urcam la deal”. Nu se poate. Atata vreme cat mintea noastra, constientul nostru este acaparat de dorintele noastre pamantesti, nu vom putea gusta linistea interioara. Nu o putem gusta pentru ca nu avem timp pentru asta.

Deci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 10-20-30 minute pe zi (de preferat dimineata) din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste. Este de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este „parazitat” de activitatea din timpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea limpede.

Va propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber… Sa presupunem ca v-ati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca 3 dorinte… dar numai 3… si dupa aceea dispare. Intr-un astfel de moment ii puteti raspunde rapid: o masina, o casa, o femeie/un barbat ca sotie/sot. Si gata… s-au dus cele 3 dorinte. Va duceti acasa, va suiti in masina si faceti o plimbare cu femeia/barbatul visurilor voastre. Ramaneti fara benzina. Ptiu!!! ghinion… nu mai aveti bani… de ce nu ati cerut pestisorului bani… da, dar ar fi trebuit sa renuntati la una din celelalte dorinte… la care?

Timpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, v-ati saturat de aglomeratia orasului. Daca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe cea pe care o aveti si sa luati alta, la munte…, dar pe langa muntele care va place nu sunt case… sunt numai niste colibe… Ati prins ideea… pestisorul va asteapta sa gasiti cele 3 dorinte „definitive” ale vietii voastre. Acele dorinte pe care nu veti regreta ca le-ati avut la un moment dat si pe care le puteti inlocui cu altele.

Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune: „Linistea interioara”? Stiti cand sunteti cel mai aproape de „linistea interioara”? Cand, la intrebarea pestisorului, veti raspunde: „Linistea interioara… apoi… aaa… stai sa ma mai gandesc… casa, masina”. Veti fi aproape de linistea interioara atunci cand o doriti din „toti porii fiintei dvs.”. Daca o doriti asa ca…. „E buna si ea la ceva…”, sunteti foarte departe de a atinge linistea interioara.

Iata ca am dat raspuns si la cea de a 3-a intrebare. Cand vom avea „linistea interioara”? Atunci cand o doriti „din tot sufletul”. Pana atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti permanentiza in fiinta dvs. Dar aceasta dorinta de a dobandi linistea interioara este doar o conditie necesara nu si suficienta. Simpla dorinta de a avea liniste… nu ne aduce liniste. Pentru asta trebuie sa „muncim cu noi”. Trebuie sa urcam la deal.

Vorbeam la inceput de o „distrugere” a Eului inferior. Aceasta distrugere este mentionata in diverse religii sau cai spirituale, numai ca ea este pomenita sub diverse denumiri, dar este vorba despre acelasi lucru. In crestinism, Iisus a vorbit despre a doua nastere… Oare nu la acest fenomen se referea? Sa abandonezi, sa omori vechiul sistem de valori cladit in tine de societate si sa-ti recladesti altul, pe alte baze. Pe baza Eului Superior. Pe niste baze solide, care nu dispar odata cu moartea corpului fizic. In unele cai spirituale se vorbeste de o „abandonare totala in fata divinului”. Oare nu tot asta inseamna? Sa-ti abandonezi dorintele tale, dorintele constientului tau si sa incerci sa le percepi pe cele divine?

Sursa: http://www.terapiinaturiste.ro

Ramona Lengyel

Distribuie

About the author

Related Posts

Leave a reply