Alecu Russo a decedat pe 5 februarie 1859

05 feb., 2013

download (1)

Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819 la Chisinau.Poet,prozator si eseist.A facut studii in Elvetia si la Viena. Dupa ce s-a intors in tara,la 1838,a petrecut citva timp la o mosie parinteasca si mai tirziu,la 1843,il gasim ca judecator la Patra-Neamt.Un moment l-a ispitit teatrul,scriind doua comedii:Jicnicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National ,Bacalia ambitioasa cea dintii,care nu ni s-a pastrat,ca si cealalta,a fost reprezentata la teatrul din Iasi in 1846 si pentru ca cuprindea unele pasaje care sugerase pe cei de sus a avut ca urmare surghiunirea lui la Manastirea Soveja. Luind parte la miscarea din 1848,trebui sa se refugieze si el in Bucovina.De acolo,trecu in Ardeal,sa vada desfasurarea evenimentelor,dar,urmarit de unguri,fu arestat si inchis in Cluj,iar dupa ce fu lasat liber, se indrepta spre Bucuresti,de unde deceptiile revolutiei in silira sa-si continue exilul,luind drumul spre Paris. La intoarcerea in Moldova,dupa doi ani,se hotari sa practice avocatura si mai tirziu i se increndita citeva functiuni,pentru care nu pare sa fi simtit deosebita atragere,cu firea lui de visator,nesupunindu-se incatusarilor.Cum fusese alaturi de cei care pregatisera Revolutia de la 1848,il gasim si printre aceia care luptau pentru ideea Unirii. Dintre scriile sale- parte din ele tiparite cit a trait in Rominia literara ,Zimbrul altele pastrate la Academie si publicate dupa moartea lui ? aceea tocmai care arata rarele lui insusiri,Cintarea Rominiei,a avut soarta sa fie mult timp inconjurata de mister.Autorul ei adevarat s-a crezut de cai mai multi ca ar fi Balcescu,cu toate ca unele marturii excludeau aceasta atribuire.Cind s-a publicat intiia oara Cintarea Rominiei in Rominia literara,gasim intr-adevar acolo numele lui Balcescu,dar fara sa reiasa ca el ar fi scris-o;dinsul spunea in citeva rinduri care o predau ca ar fi gasit-o la o manastire si ar fi fost scrisa de vreun calugar.S-a presupus de aici ca Balcescu ar fi tinut sa ascunda paternitatea lui asupra poemului in proza,parere pe care si-a insusit-o si I.Ghica,cu toate ca se exprima cam vag cind admitea ca nu era exclus ca Balcescu sa fi colaborat cu Russo,la prelucrarea manuscrisului descoperit de cel din intii.Asemenea presupuniri sunt inlaturate de o parte de tiparirea a doua oara si de data aceasta chiar cu numele lui Russo,a Cintarii Rominiei la 1855,in Rominia literara;de alta parte de afirmatiile categorice in mai multe rinduri ale lui V.Alecsandri ca lui Russo i se datoreste Cintarea Rominiei. Marturii hotaritoare care arta ca Russo este autorul Cintarii Rominiei si ne lamuresc asupra imprejurarilor in care a fost tiparita:scrisa in frantuzeste de dinsul a fost tradusa de Balcescu ca sa apara in Rominia viitoare,pe urma a tradus-o insusi Russo,dindu-ne textul din Rominia literara. Poemul in proza al lui Russo e ca un cintec de slavire a tarii noastre si de imbarbatare dupa zile de restriste.Se insira in el descrieri senine si altele intunecate,sunt reinviate episoade din trecutul nostru,rasuna chemari de intelegere a vremii noua in ritmuri cind sprintene cind grave de efuziuni lirice ori de viziune epica. Cintarea României careia asa cum s-a spus pe drept,doar versurile ii lipsesc pentru a fi adevarata poezie,este o prezentare alegorica a monumentelor de seama din istoria poporului nostru. Sciitorul incepe Cintarea Rominiei adresindu-se patrei sale,personificata intr-o fiinta de o mare frumusete,dar coplesita de suferinta.insufletit de dragoste pentru tara sa,Russo descrie maretia privestilor si bogatia plaiurilor patriei,punimdu-le mereu in contrast cu tristetea in care se zbate tara intraga.in felul acesta scriitorul cauta sa atraga luarea-aminte ca patria lui nu este fericita ca in ea suferintele poprului sunt multe si adinci.Diferite imagini poetice sugereaza deci tragicele realitati care au dus la revolutia din1848. Scriitorul face apel la trecutul vitejesc al poporului spre a terzi in constiinta contemporanilor sai ideile de libertate sociala si nationala. Dupa invocatia catre patrie,Russo ridica problema importanta a libertatii poporului,pe care el o concepe ca fiind alcatuita si din libertatea nationala si din cea sociala.in poemul sau Russo scrie cu caldura ca -slobozenia este indoita:cea dinlauntru si cea din afara”ele sunt surori,una fara alta nu pot trai-„Libertatea nationasa este explicata astfel-Slobozenia din afara este neatirnarea mosiei in care ne nastem si care ne hraneste-. Russo descrie cit de cumplita era exploatarea masei taranesti.Deci,poporul este stilpul tarii,el luat de stapin,sufletul i se instraineaza de ogorul stramosesc pe care acum il munceste pentru altul,bataia il girboveste ii ramine doar doina,saracia si pribegia. Cu toate ca Russo isi vede patria inca sub jugul exploatatorilor,lipsita de libertate si impovarata de durere,el crede cu putere in viitorul ei fericit si in apropiata zi a -furtunii mintuirii-,prevestind in finalul poemului sau sfirsitul suferintelor tarii.Scriitorul isi indeamna poporul sa se pregateasca pentru ziua care va veni pentru continuarea revolutii in viitor: -Destepta-te pamint romin!” Cinge-ti coapsa ta,cauta si asculta”ziuadreptatii se apropie”toate popoarele s-au miscat”caci furtuna mintuirii a inceput!- Alecu Russo a murit la 5 februarie 1859 la Iasi.

Sursa: http://www.calificativ.ro/ALECU_RUSSO-a3379.html

Ramona Lengyel

Distribuie

About the author

Related Posts

Leave a reply